Acasă Divertisment Ținutul Buzăului, s-ar putea situa pe harta UNESCO

Ținutul Buzăului, s-ar putea situa pe harta UNESCO

Ținutul Buzăului se află la doar un pas de a deveni Geoparc UNESCO și recunoscut ca fiind un teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță internațională.

Asociația Ținutul Buzăului a transmis, la Paris, în decembrie 2020, dosarul celor 18 comune care constituie Ținutul, pentru a fi evaluat de specialiștii Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). În final, doi specialiști internaționali din țări diferite vor petrece trei zile în Ținutul Buzăului și vor evalua teritoriul, descoperind locurile, oamenii și valorile locale, verificând nici mai mult, nici mai puțin de 101 de criterii. Pentru a obține statutul de Geoparc Global, Ținutul Buzăului trebuie să bifeze 99 dintre aceste criterii.

Răzvan-Gabriel Popa, Director Executiv al Asociației Ținutului Buzăului și coordonatorul acestei inițiative de certificare internațională, detaliază mai jos ce are special această zonă.

În Ținutul Buzăului sunt patru zone cu vulcani noroioși. Dintre aceștia, Pâclele Mici este cel mai extins astfel de sit din Europa, iar Pâclele Mari are recordul celui mai înalt vulcan noroios european.

Fierbătorile de la Beciu

Mai puțin cunoscute sunt Fierbătorile de la Beciu, care au pe departe cele mai spectaculoase și frecvente erupții. Acest fenomen se datorează emisiilor de gaze, care scapă din rezervele de petrol aflate la peste 3 km adâncime. În drumul lor către suprafață, gazele antrenează ape subterane și spală argilă și sare, creând noroaiele.

Acestea formează uneori curgeri asemănătoare lavelor din Hawai’I, iar de multe ori dau naștere unor erupții care seamănă, la o scară mult mai mică, cu cele ale vestitului Stromboli. În zona vulcanilor noroioși au avut loc printre primele extracții de petrol din România și din Europa, în secolul 19.

Focurile Vii

Focurile Vii (căci sunt mai multe de fapt), sunt fenomene foarte asemănătoare vulcanilor noroioși. Singura diferență este că aici, gazele nu traversează pânze freatice, ci ajung “uscate” la suprafață. Sunt aragaze naturale, cu butelia de metan îngropată la 3 km adâncime. Noaptea, flăcările sunt vizibile de la distanță, și au dat naștere la multe povești locale. În zonă, putem auzi despre capetele balaurului răpus, care încă scuipă foc din adâncime, sau despre spiritele care s-au aprins ca să pârjolească tătarii care veneau în trecut să jefuiască aceste locuri.

Domuri de sare

În zona Geoparcului sunt multe domuri de sare: întregi masive care se ridică încetul cu încetul din adâncime, și formează dealuri înalte și abrupte. Imaginează-ți un deal întreg, alb ca zăpada, înconjurat de păduri și iarbă verde. Cel mai renumit dintre domurile de sare este Meledicul, considerat locul din România cu cel mai spectaculos relief de karst. Acțiunea de dizolvare a apei a creat aici canioane în sare, amfiteatre, lacuri adânci și peste 46 de peșteri, cu stalacmite și stalactite.

Deși nu sunt vizitabile, peșterile de sare fiind foarte periculoase și instabile, în Ținut avem una dintre cele mai lungi și mai adânci peșteri în sare din lume, cu peste 3 km de galerii. Adesea, adăpostesc fosile din era glaciară.

Dealurile cu chihlimbar

Dealurile cu chihlimbar de la Colți ascund cele mai mari depozite de ambră din România. Chihlimbarul de aici s-a format în urmă cu peste 25 de milioane de ani, când Ținutul era o câmpie abisală – fundul unei mări foarte adânci. În apropiere erau insule acoperite de păduri de conifere. Furtunile puternice rupeau crengile pline de rășină, care erau apoi purtate de valuri în larg, și în cele din urmă se scufundau pe fundul mării.

La Colți s-a format o specie de chihlimbar unică în lume, numită rumanit. Este o rășină fosilizată roșie, de culoarea granatului. Înăuntru, au fost adesea descoperite urme de plante, polen, cărăbuși, reptile, pene de păsări și chiar păr de animale, toate prinse în rășină acum 25 de milioane de ani.

Trovanții de la Ulmet

Trovanții de la Ulmet, cunoscuți tradițional și ca babe și moși, sunt concrețiuni formate prin procese naturale de cimentare. Trovanții s-au format în nisipurile depuse într-o deltă preistorică, acum aproape 12 milioane de ani. Aceste nisipuri erau (și încă sunt) pline de mici fosile de scoici și melci. În timp, nisipurile au fost îngropate sub alte sedimente, iar apele subterane acide specifice acestei zone au dizolvat o parte dintre cochiliile fosilizate.

Calciul astfel generat a fost depus pe boabele de nisip, formând un ciment natural. Odată cu formarea Carpaților, nisipurile au fost ridicate la suprafață, și acum se găsesc pe crestele dealurile. Procesele de eroziune spală nisipurile moi, și expun zonele cimentate, care sunt mult mai rezistente: trovanții. Formele acestora sunt foarte variate, de la sfere, cilindrii și discuri. Trovanții cilindrici, de exemplu, ne indică direcția de curgere a pânzelor freatice preistorice.

Așezările rupestre

Așezările rupestre din Ținutul Buzăului sunt unele dintre cele mai misterioase valori ale zonei. Știm că au fost locuite în perioada medievală de călugări, dar se pare că incintele sunt mult mai vechi. În esență, de ce ar săpa cineva case în stânci, când există atât de mult lemn în zonă? Un indiciu sunt inscripțiile prezervate la Aluniș, realizate într-un alfabet Anatolian care era folosit în Antichitatea Târzie. Teoria cea mai plauzibilă este că populații din Anatolia, unde lemnul era rar și adesea se ciopleau case în stânci, au migrat în zona noastră și s-au stabilit în ceea ce astăzi numim Ținutul Buzăului. Este posibil să fi fost printre primii creștini care au ajuns în zona noastră.

Beneficiile statutului de Geoparc Global UNESCO

Statutul de Geoparc Global UNESCO atestă teritoriul respectiv ca fiind o zonă în care se depun eforturi considerabile pentru dezvoltarea educațională, economică și socio-culturală a comunităților. Această dezvoltare are loc în consens cu protejarea și dezvoltarea mediului înconjurător. Principalii piloni ai acestui proces sunt mediul, economia și societatea.

“Buzău Land” va deveni un teritoriu recunoscut pe plan internațional, fiind promovat de UNESCO și de rețeaua Europeană și Globală a Geoparcurilor. Totodată, statutul de Geoparc Global va atrage turiști și va avea potențial pentru a convinge antreprenori să investească în turismul alternativ, în agroturism, turism cultural ori de aventură.

Nu în ultimul rând, statutul ar aduce cu sine atragerea de investiții în multe alte domenii de activitate, fiind o ocazie de renaștere economică și socială a unei zone rurale care, până acum, a fost ocolită de oportunități. Buzău Land va deveni un loc demn de vizitat ori de locuit, devenind astfel o bună ocazie de descoperire a zonei pentru cei care nu o cunosc, iar pentru tinerii plecați peste granițe – de a se întoarce acasă.natgeo.ro

- Advertisment -

Cele mai populare

Grup infracțional destructurat. Vindeau droguri și în zona liceelor

În cursul zilei de astăzi, în județul Satu Mare și Bihor, au fost efectuate 30 de percheziții domiciliare....

A fost răpus de Covid la cei 100 de ani

Până astăzi, în județul Satu Mare s-au înregistrat 15761 îmbolnăviri, 14032 vindecări și 450 decese cauzate de coronavirus....

Sute de telefoane și laptopuri confiscate în Vama Peta

În cursul zilei de sâmbătă, 25 septembrie, un tânăr din Suceava s-a prezentat în...

Adrian Cozma – ales în funcția de vicepreședinte al Partidului Național Liberal

Consiliul Naţional al Partidului Național Liberal s-a reunit duminică, 26 septembrie, la Romexpo, pentru alegerea celorlalte funcţii de...

Comentarii recente