Pe 6 ianuarie, creștinii sărbătoresc Boboteaza, zi în care preoții sfințesc apele, iar credincioșii iau agheasmă pentru a-și proteja casele, animalele și gospodăriile de rele și boli. Apa sfințită este considerată miraculoasă, iar tradiția spune că nu se strică nici după un an sau doi.
Obiceiuri și ritualuri
În multe sate, preotul aruncă o cruce de lemn în apă, iar tinerii curajoși se aruncă după ea, gest considerat aducător de sănătate. Oamenii stropesc cu agheasmă locuințele, animalele și ogoarele, iar restul apei sfințite o păstrează în sticle pentru leac.
Boboteaza este văzută și ca o sărbătoare a purificării naturii. În unele zone, se aprind focuri, se afumă grajdurile sau se fac zgomote puternice pentru alungarea spiritelor rele.
Ce nu se face de Bobotează
Superstițiile populare interzic spălatul rufelor și spălatul pe cap, pentru a nu „spurca apele”. Se spune că hainele lăsate la uscat pot atrage duhurile rele, iar fetele care alunecă pe gheață în această zi se vor mărita în acel an.
Secretul agheasmei
Deși credincioșii atribuie apei sfințite puteri divine, specialiștii explică faptul că argintul crucii și busuiocul folosit la slujbă au proprietăți antimicrobiene, care împiedică alterarea apei. Busuiocul este cunoscut și pentru efectele sale terapeutice.
Semne ale vremii
Vremea din ziua de Bobotează ar prevesti anul agricol: ploaia anunță o iarnă lungă, crivățul – recolte bogate, iar pomii încărcați de promoroacă – belșug și sănătate.
Ritualuri pentru noroc și dragoste
Tradiția spune că în această zi „se deschid cerurile”, iar fetele își pot visa ursitul dacă pun sub pernă busuioc sfințit sau mănâncă turta ritualică pregătită în Ajun. Postul negru din Ajun este considerat aducător de noroc și binecuvântare.
Masa din Ajun și obiceiurile vechi
În trecut, gospodarii pregăteau 12 feluri de mâncare de post, iar preotul sfințea masa în fiecare casă. O parte din bucate era oferită animalelor, pentru sănătate și fertilitate.
