Acasă Locale Stiri Satu Mare N-avem secui, dar unii maghiari cer ținut secuiesc

N-avem secui, dar unii maghiari cer ținut secuiesc

Consiliul Local al orașului Covasna are astăzi pe ordinea de zi adoptarea unui proiect de hotărâre prin care solicită Guvernului României înființarea Ținutului Secuiesc, cu teritoriu, administrație și limbă proprii.

Spre deosebire de alte localități în care acest tip de hotărâre a trecut “ca prin brânză”, în Covasna, celor care vor să învenineze și mai mult relațiile dintre români și maghiari li s-a pus legea-n față. Iată răspunsul clar și ferm al secretarei Primăriei Covasna, Vasilica Enea.

Totodată, un grup de români covăsneni demontează printr-o interpelare înmânată unui consilier local PNL toate mistificările udemeriste. Redăm integral interpelarea.

Nu dorim să comentăm partea legală sau nelegală a acestui proiect, convinși că această latură legală va fi abordată și argumentată constituțional și instituțional de către factorii îndrituiți, precum și de către d-na secretar, aspecte a normelor de drept cu care nu dorim a ne suprapune și nici irosi timpul d-voastră prețios.

Obiectul interpelării cerut de către noi cetățenii covăsneni se referă la titlul foarte captant și captivant provocator, din titlul Hotărârii și anume ,,Unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din orașul Covasna,, interese legitime pe care oricât le-am căutat nu au putut fi descoperite decât prin art. 2 și 3, din proiectul de Hotărâre care solicită ca să se creeze o regiune administrativă a României, ce să fie denumită generic ținutul secuiesc, un ținut autonom regional, care să cuprindă toate localitățile anexate acestui proiect de hotărâre, și care în mare parte a fost deja adoptat de către toate Consiliile Locale acolo unde politicienii UDMR și/sau PCM/PPMT au avut majoritatea etnică zdrobitoare, drept argument deliberativ normativ unilateral și care pe viitor să beneficieze de suportul legal de înființare a acestei regiuni autonome ce se poate realiza printr-un referendum local.

Expunerea de motive a încercat să aducă argumentele necesare a acestei acțiuni duale, care face referire la interesele legitime ale locuitorilor din orașul Covasna, dar în fapt urmărește de JURE crearea artificială a unui ținut și autonomia acestuia, pe care Noi cetățenii covăsneni l-am considera de-a dreptul comic, dacă nu ar fi tragic.

Dualismul nesincer al titlului se completează cu sintagma ,,ținut secuiesc,, ce la fel nu are nici o acoperire fundamentală istorică și nici nu corespunde realitățiilor demografice etnice actuale și care exclude iminamente, la nivel simbolic, aproape 40% din totalul populației actuale a județelor Covasna, Harghita și Mureș, și care se dorește un demers absolut politic de sorginte revizionistă, prin care se urmărește legitimarea artificială și falsă a unei entități administrativ-teritoriale ce se dorește a avea un statut de autonomie teritorială exclusiv pe criteriu etnic știut fiind faptul că Ungaria, ca semnatară a tratatului politic bilateral de buna vecinatate din 1996, conform art 15 și anexei la tratat, nu dă dreptul Ungariei să ceară României să adopte măsuri care să implice autonomia teritorială pe criteriu etnic sau drepturi colective pentru minorități, iar Ungaria a acceptat acest lucru prin textul tratatului.

În susținerea noastră, apelăm la istoricul maghiar Andrea Varga, care afirmă: “In ziua de azi, când vorbim despre autonomie, ne referim la altceva fată de ce însemna acum cateva sute de ani. Ei (n.r. Secuii) au avut un statut aparte, dar atunci era ceva militaresc.

Dar ținut secuiesc așa cum se vrea astazi, nu a fost niciodata vorba. A fost o autonomie secuiasca în cadrul Voievodatului Transilvaniei sau Regatului Transilvaniei în Evul Mediu pronind de la rolul lor militar. Ei au beneficiat de autonomie datorită rolului lor ca avangardă a armatei maghiare. Autonomia a fost legată întotdeauna de aceste slujbe militare, de nimic altceva“,

Examinând situația statistică actuală, se constată că, în centralizarea datelor recensământului din anii 2002, s-au declarat secui un număr de 532 de persoane, iar în anul 2011, putem ușor constata, că nu există rubrică în care să figureze populație de etnie secuiască între locuitorii celor trei județe!.

Pe cale de consecință este de neînțeles pe ce se bazează lansarea cererii unui proiect de Hotărâre de autonomie a ținutului secuiesc, dacă nu există secui?. Cine și ce vă recomandă?. Care este viabilitatea și validitatea acestui demers segregaționist etnic și teritorial autonomist?

Prin urmare, reiese și putem constata oficial, că n-avem secui, dar cerem autonomie pentru secui!. Cum se justifică această cerere invocată de consilierii UDMR în sprijinul secuilor, dar care secui lipsesc cu desăvârșire?

- Advertisment -

Cele mai populare

Situația infectarilor cu Sars-COV-2

Până pe data de 26 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 449.349 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID...

Postul,milostenia și iubirea aproapelui- cununa creștinului

Noi credem că Dumnezeu este cu noi, însă pentru a reface sau a nu pierde legătura de iubire cu El, pentru a...

Atenție!Sancțiuni contraventionale intră in vigoare din acest week-end

Legea care permite autorităților să ridice mașinile parcate ilegal urmează să fie publicată în Monitorul Oficial după ce președintele României, Klaus Iohannis,...

Strategia de vaccinare anti-Covid urmează să fie adoptată

Strategia naţională de vaccinare anti-COVID ar putea fi aprobată în şedinţa de guvern de vineri, urmând ca săptămâna viitoare să fie adoptată...

Comentarii recente