ICCJ a confirmat o decizie a Curții de Apel care stabilea caracterul public al oricărei postări pe Facebook, afectându-i pe toți cei 7 milioane de români care au conturi în rețeaua socială.
De acum înainte, puteți fi dat în judecată pentru tot ceea ce scrieți sau încărcați pe Facebook, chiar dacă este vorba de postări care pot fi văzute numai de prieteni. Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât pe 27 noiembrie, printr-o decizie irevocabilă, să confirme sentința de Curții de Apel Târgu Mureș care constată că profilul personal de Facebook al unui utilizator are caracter public.
Postarea care a dus Facebook la ICCJ
Cum a ajuns Facebook până la Curtea Supremă? Totul a început de la un caz aparent minor. În ianuarie 2012, Mircea Munteanu, pe atunci șef de cabinet al prefectului județului Mureș, a făcut pe contul sau din rețeaua socială un comentariu referitor la protestele de stradă din acea perioada. “Arbeit macht frei – asta să înțeleagă protestatarii”, a scris oficialul pe Facebook. După ce postarea să a început să facă vâlvă pe Internet, Munteanu a șters-o, spunând că e vorba strict de activitatea să privată, care „ n-are de ce să intereseze populația”.
Nu de aceeași părere a fost însă Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. CNCD s-a autosesizat și l-a amendat pe Munteanu cu 1.000 de lei. În decizie se precizează că „Fapta constituie o propagandă naționalistă care aduce atingere demnității umane și creează o atmosfera degradantă, umilitoare și ofensatoare îndreptată împotriva grupului de protestatari, respectiv împotriva comunităților care au fost afectate de regimul și doctrina fascistă de-a lungul istoriei”.
Dacă nu știți ce a deranjat la postarea șefului de cabinet al prefectului: „Arbeit macht frei”, adică „Muncă te face liber” este un citat dintr-o nuvela germană moralizatoare de secol XIX care a fost ulterior folosit de naziști. Lozinca era afișată la intrarea în multe dintre lagărele de concentrare și exterminare, printre care cele de la Auschwitz, Dachau, Theresienstadt și Sachsenhausen.
Mesaja privat sau insultă în public?
În aprilie, Mircea Munteanu a constestat însă în justiție amendă primită de la CNCD, motivând, printre altele, că profilul sau de Facebook este deschis doar persoanelor înregistrate că prieteni. „Mesajul sau considerat discriminatoriu nu a fost săvârșit în public așa cum în mod greșit a reținut consiliul”, a susținut apărarea lui Munteanu, ci „a fost exprimat pe pagină să personală înregistrată pe site-ul de socializare Facebook și accesibil exclusiv persoanelor acceptate de el fiind, așadar, un mesaj privat”.
Curtea de Apel Târgu Mureș nu a fost însă de acord cu argumentele lui Mircea Munteanu și ale avocatului sau și a dreptate CNCD – inclusiv în privința caracterului public al postărilor de pe profilul de pe Facebook. Potrivit sentinței dată de Curtea de Apel pe 17 ianuarie 2013, „rețeaua de socializare Facebook, nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o căsuța poștală electronică. Profilul sau personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre „prieteni” putând distribui informațiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul îl cunoștea.” Acesta era doar un aspect al sentinței dată de instanța din Târgu Mureș, însă era cel mai relevant pentru majoritatea românilor.
Cum va face Facebook pasibili de proces
Mai precis, pentru cei 7,2 milioane de utilizatori de Facebook din România, pe care decizia judecătorilor îi afectează în mod direct. Și asta pentru că la sfârșitul lunii noiembrie 2014 Curtea Supremă a confirmat sentința Curții de Apel Târgu Mureș. Mircea Munteanu făcuse recurs la ICCJ, însă instanța supremă a respins că nefondat recursul printr-o decizie irevocabilă.
Ce înseamnă acest lucru pentru utilizatorii Facebook din țară noastră? Înseamnă că pot fi trași la răspundere pentru postările lor, chiar dacă acestea au avut caracter privat, putând fi văzute doar de un cerc restrâns de prieteni din rețeaua socială. Practic, sunteți responsabil pentru orice conținut la care se poate da LIKE și SHARE. Dacă jigniți pe cineva într-o postare, încălcați drepturile de autor sau dreptul la viață privată, scrieți mesaje rasiste sau incitați la violență pe Facebook, puteți ajunge în față judecătorilor, la fel că în cazul în care ați fi făcut asta în public.
Postări care te lasă fără serviciu sau te bagă la închisoare
Hotărârea judecătorilor români nu e în niciun caz o premieră. Acum doi ani, o instanța federală din SUA a decis că postările pe Facebook pot fi folosite că dovezi în justiție, chiar dacă nu au avut acces la ele decât un număr mic de prieteni. „Dacă setările Facebook le permit „prietenilor” să vizualizaeze postările suspectului, autoritățile pot accesa aceste postări prin intermediul unui martor care face parte dintre „prieteni” fără a se încalcă al Patrulea Amendament”, a decis în august 2012 Curtea Districtuală a Districtul de Sud din New York. Cazul judecat era cel al lui Melvin Colon, membru al unei bande, care se lăudase pe Facebook cu diverse fapte de violență. Colon a constestat dreptul procurorilor de a folosi postările sale drept dovezi în instanța, însă a pierdut procesul și a ajuns după gratii.
