Pe 7 ianuarie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai mare proroc și cel care face legătura dintre Vechiul și Noul Testament. El este cel care L-a botezat pe Iisus Hristos în apele Iordanului, iar această zi marchează, totodată, încheierea perioadei sărbătorilor de iarnă.
Sfântul Ioan s-a născut în familia preotului Zaharia și a Elisabetei, cu trei luni înainte de nașterea Mântuitorului. A predicat în vremea împăratului Tiberiu, chemând oamenii la pocăință și pregătindu-i pentru venirea lui Mesia. Potrivit Evangheliilor, a fost martirizat la porunca lui Irod, după ce îl mustrase pentru traiul nelegiuit cu Irodiada.
Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții populare. În dimineața zilei de Sfântul Ion, oamenii se stropesc cu agheasmă pentru sănătate, iar în credința populară „se botează gerul”, semn că frigul începe să se domolească. În unele zone, precum Bucovina și Transilvania, se păstrează obiceiuri vechi precum „Udatul Ionilor”, când cei care poartă numele Ioan sunt simbolic botezați sau sărbătoriți de comunitate.
Tot pe 7 ianuarie are loc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, când credincioșii îl cinstesc pe Înaintemergătorul Domnului, cel care L-a descoperit lumii pe Hristos.
În anumite regiuni, se mai păstrează și „Iordănitul femeilor”, un obicei vechi în care femeile petreceau împreună și îi „botezau” pe bărbații întâlniți pe drum, ca semn de purificare și integrare în comunitate.
Cu această ocazie, își serbează onomastica milioane de români care poartă numele Ioan, Ion, Ionuț, Ionel, Ioana, Ionela, Oana și alte derivate ale acestora.
