vineri, martie 29, 2024
AcasăOpinie Sorin OrosSorin Oros: Cum ne-așternem așa… dormim?

Sorin Oros: Cum ne-așternem așa… dormim?

oros-1Motto: „Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm!” Mark Twain

Pornind de la vechea zicătoare românească voi face un preambul al zilelor decisive, în care trebuie, obligatoriu, să ne folosim propria judecată. Știm cu toții că vin alegerile locale. Unii dintre noi au hotărât să candideze, din varii motive, ceilalți trebuie doar să ne decidem pe cine punem ștampila. Pentru că dacă o punem greșit vom trage ponoasele în următorii patru ani. Asta dacă nu intervine, între timp, D.N.A.-ul. Dacă o punem unde trebuie s-ar putea să ne fie bine. Și nouă, dar și orașului.

Dacă până-n 1989 Ceaușescu alerga singur și ieșea, mereu, campion, în ultimii 27 de ani au început să alerge mai mulți. P.C.R-ul a dispărut (mă rog, așa ne învață istoria recentă!) și au țâșnit, ca dintr-un gheizer, zeci de partide politice noi nouțe. Calde, proaspete, fierbinți. Dar cu același tip de oameni. Vechi, îndoctrinați, pătați. S-a instaurat un haos și-o babilonie demnă de țările africane subdezvoltate. S-au perindat cu toții la conducere; ba ăi de stânga, ba ăi de dreapta, ba cei din centru. Și cu toții au cam bătut pasul pe loc. Bine, băteau ei pasul, dar erau atenți la buzunare să nu le salte-n vânt căptușeala… bine căptușită. Și mă refer, în special, la cei derivați din vechiul P.C.R. Care s-au vopsit în F.S.N, F.D.S.R, P.D.S.R și P.S.D. Adică un lup cu blana schimbată, dar cu năravuri marxist-leniniste. Securisto-comuniste. Un partid care a fost și este, încă, o ciumă pentru societatea noastră. Dar dacă acest partid (cu oamenii din dotare!) există încă, înseamnă că noi, ca popor, îl vrem. Îl merităm. Pentru că noi, electoratul, alegem. Sau o fi având dreptate părintele lui Tom Sawyer?

Au apărut după 1989 și cele două partide istorice și mai sănătoase: P.N.Ț și P.N.L. Țărăniștii s-au făcut și creștin-democrați, iar liberalii și-au pus, o vreme, și democrația în titulatură. În primii ani de după 1990, poporul obișnuit cu secera și ciocanul n-a marșat nici la liberali nici la țărăniști. Și, după părerea mea rău a făcut. Dar era greu să te duci cu ei când minerii lui Iliescu Ion, bolșevicul rânjit mereu, i-a chemat să planteze panseluțe în Piața Universității și să le ude cu sângele intelectualilor. Vă mai amintiți sloganul nenorociților conduși de „Luceafărul Huilei”? „Noi muncim, nu gândim!” Și dă-i cu bâta-n cap, și dă-i cu bâta-n coaie, și dă-i cu bâta-n spate… Bieți nenorociți, masă de manevră!

Apoi restul partidelor, toate celelalte… Cu lideri de carton care habar nu aveau ce este politica. Cu oportuniști care treceau, nonșalant, dintr-un partid în altul pentru a fi mereu cu cei de la putere. N-aveau treabă cu doctrina partidului, nu-i interesa că erau înregimentați la dreapta, ei mergeau cu stânga. Sau invers. Între timp lucrurile s-au mai schimbat. Desigur, excepție făcând iar P.S.D-ul! Care în 2014, înainte de alegerile parlamentare, a emis o ordonanță de urgență prin care toți politicienii, de peste tot, pot trece la P.S.D. fără probleme. Iar mulți dintre ei, oameni care, evident, doreau binele țării, au trecut. E nostim dacă n-ar fi trist! Dar așa e românul. Sunt sigur că dacă, să zicem, ar câștiga alegerile… Partidul Democrat Liberal Țărănesc de Stânga, 80% dintre ceilalți iubitori de țară, din toate partidele și-ar face carnete de partid la susnumita organizație politică. Fără să-i intereseze doctrina, platforma program și alte bazaconii. Oricum, un lucru bun, puzderia de partidulețe de garsonieră, de balcon și de closet au dispărut. Și unii dintre oamenii politici s-au mai liniștit. Unii și-au făcut plinul, altora le trimite D.N.A-ul sms-uri cu urări de Paști. Și îi anunță că se vor elibera după… Paștele Cailor!

Așadar vin alegerile locale. Candidații, logic, vor încerca să cucerească electoratul. Dacă acum e interzis să se mai ofere mici, mălai, ulei, orez, pungi și pixuri, probabil că vom avea alegeri mai curate. Mai apropiate de adevăr. Deși românul e atât de ușor de prostit încât mă întreb, uneori, cum de am rezistat istoriei. Este evident că nu vor lipsi circul, atacurile la familie, promisiunile răsuflate cu poduri și săli multivalente (că polivalente avem deja…!), cu popicărie și cu tot felul de fantasmagorii. Nu vor lipsi nici micile influențe din gură-n gură. Sau din gură-n cur! Că pupincuriștii nu dispar niciodată. Sau, dacă dispar vor dispărea odată cu omenirea.

La Satu Mare lista candidaților e lungă. Și groasă. Se pare că există mulți iubitori de oraș. Cred că electoratul are de unde alege. Dar cum de data asta va exista doar un tur de scrutin, populația trebuie să fie foarte atentă cu cine votează. Voturile se vor împărți la candidați și învingătorul va fi acela care va avea cele mai multe voturi. Din această cauză, probabil, multe voturi pentru un candidat serios, promițător se vor irosi. Adică nu vor conta și s-ar putea să câștige un candidat care, poate, nu e cel mai bun, dar care va fi votat sentimental. Deși în politică sentimentele nu au ce să caute, în anumite zone ale țării, acestea câștigă în detrimentul rațiunii. Ceea ce nu e un lucru tocmai bun. Pentru că un oraș nu se conduce de un om pe care-l iubesc cetățenii, ci de unul care-i iubește el pe aceștia. Nu mă ajută la nimic dacă eu îmi iubesc primarul, pentru că e neam cu mine, sau prieten bun, dacă el nu face nimic pentru oraș. Dar mă ajută dacă rezolvă problemele orașului, deși nu e în grațiile mele. La acest aspect trebuie să medităm cu toții și să punem ștampila, în 5 iunie, pe cel care poate renaște acest oraș mort. Altfel ne vom bălăci în aceeași mocirlă și, din punctul meu de vedere, nu vom mai avea voie să ne plângem că Satu Mare rămâne pe loc. Avem ocazia să-l punem în mișcare la vot. Dacă ne e lehamite, sau votăm strâmb, următorii patru ani trebuie să tăcem din gură.

Așadar, sătmăreni, dați-vă șansa de a vă folosi propria minte. Altminteri aveți șansa să dormiți după cum vă așterne altcineva.

Sorin Oros

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente