Pentru a primi indemnizație în majoritatea tipurilor de concediu medical, salariații trebuie să aibă un stagiu minim de asigurare de șase luni în ultimele 12 luni, conform OUG nr. 158/2005. Perioadele lucrate la diferiți angajatori se cumulează, atât timp cât se află în intervalul de 12 luni prevăzut de lege.
Regula se aplică concediilor pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate, îngrijirea copilului bolnav sau îngrijirea pacientului oncologic.
Există însă și excepții: pentru urgențe medico‑chirurgicale, arsuri grave, tuberculoză, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii, SIDA, carantină, izolare și risc maternal nu este necesar stagiul minim.
Salariații sunt asigurați automat prin efectul legii, însă persoanele neasigurate pot încheia un contract voluntar cu casa de sănătate. Acesta produce efecte doar din momentul înregistrării, fără a acoperi retroactiv perioadele anterioare.
În concluzie, simpla angajare sau deținerea asigurării de sănătate nu garantează plata indemnizației pentru orice concediu medical. Pentru situațiile supuse regulii generale, este obligatorie îndeplinirea stagiului minim de șase luni.
