Vom avea o campanie electorală de pomină în județul Satu Mare! Or să râdă toate rațele, găinile cu gâtul gol și bibilicile ascunse-n crăci. Mulți candidați cu șanse zero de reușită se văd deja rotindu-se în scaunul de parlamentar/depu(n)tat…etc. Sondajele nu i-au trezit de la locale și încă mai speră la gaura din covrig, dacă se poate…. Noh’ baiu’ cela mare e… că nici nu se mai pot plimba cu gălețile în mână și cu sacoșa cu ulei. Sau cu teancul de bancnote de câte cincizeci…
În atare condiții, băieții apelează la consiliere. Nu psihologică, din păcate. Ci la cea de PR, un fel de… relații publice pi FB&MassMedia. Adicătelea, produsul, în speță candidatul, să devină o marfă vandabilă pentru masa de votanți. Mă, mă leși?! Păi, ce să-ți facă, mă, ție piarul ăla, dacă tu n-ai cadea la sufletul omului? Dacă n-ai vorbulița la tine să-i convingi să te voteze? Dacă n-ai proiecte serioase cu care să ieși pe piață, aducătoare de locuri de muncă? …că aicea e durea mai mare pi Sătmar că, Țara Oașului are ”horincă” să uite de jele și oricum majoritatea din ei sunt plecați! Arma de luptă între candidați a rămas împroșcarea cu noroi. Deja se lucrează la dosare, fiecare candidat adună documente despre celălalt. Ce șmecherii a făcut, cum a fentat fiscul, cui a atribuit lucrări fără licitații, devize umflate și câte și mai câte. O țigăneală în toată regula!
Caterincă, aceeași placă și texte pentru toți. De fapt, în general, cel care candidează se gândește să aibă el uși deschise și să-și îngrașe afacerile personale. Plus comisioane din lucrările contractate. Deja și-a făcut proiecte împreună cu familia. Își planifică excursii, concedii, analizează bine ofertele cu garsoniere și apartamente în București, pentru chirii dacă iese pasența.
SOC!!! (…) După ce află rezultatele, se dezumflă. L-au trădat frații și prietenii. Cum e omul! S-a jurat că îl votează și a luat bani de la ăla care a câștigat. Păi, merită să mai muncești pentru altul?! Lasă-i să rămână niște prăpădiți, în sărăcia lor! De-aia merge țara asta prost! Nu vor canalizare, sunt învățați să meragă în fundul curții și să se spele în albie. O sa-mi văd eu de afacerile mele. Toată viața am fost un prost, m-a interesat soarta altuia… ș.a.m.d…
Fiți deștepți, că lumea geme de proști!
