joi, martie 28, 2024
AcasăOpinie Sorin OrosSorin Oros: Amanți, amante, amantlâcuri

Sorin Oros: Amanți, amante, amantlâcuri

oros-1Motto: „O femeie îi atrage pe bărbați cu ajutorul farmecului și-i păstrează cu ajutorul viciilor masculine!” Somerset Maugham

          Cel mai mult îmi plac cuvintele care încep cu litera a. Nu știu de ce, nu am o explicație coerentă, probabil că doar eu le găsesc așa. Am mai spus că există cuvinte frumoase și urâte, „zemoase” sau seci. Cuvinte ca adevăr, artist, actor, avion, aer, animal, astru, avid, azur, agil, armată sau amant, mi se par cuvinte pline de formă și de culoare. Au gust. Au forță. Nu se compară, de exemplu, cu înghesuială, pervaz, caniculă, porc, deranj, soacră, chermeză, mărinimos, prost, ștrand, ginecolog, excavator sau paralelipiped. Astea sunt cuvinte mai grele, mai pretențioase, mai aspre.

          Astfel, am ales astăzi, aleatoriu, analiza arhaicului amantlâc! Dar ca și fenomen, nu ca și cuvânt. Cuvântul știe toată lumea ce înseamnă. Fenomenul există din cele mai vechi timpuri, de fapt, cred că de când a apărut „al treilea”. Dacă doi oameni sunt un cuplu, trei deja pot dezvolta un amantlâc. Romanii le spuneau curtezane și erau mereu binevenite la ospețele lor. Sunt precursoarele prostituatelor de astăzi, însă nu despre târfe voi vorbi aici, ci despre amante. Diferența există și am dezvoltat subiectul deja. Bărbatul, acest axis mundi, acest autointitulat lombelico del mondo, considerându-se stăpân peste tot și toate a făcut saltul de la soție la amantă fără nicio problemă. Natură însăși a bărbatului este poligamă, deci, cred că deși ar fi vrut să se mulțumească doar cu soția lui nu-l lăsa această lăuntrică și ispititoare pasiune. Sau, mai degrabă, impuls. Deși unii susțin că vina primordială aparține femeii, pentru că Eva s-a lăsat ispitită de șarpe, cred totuși, că ea este doar o victimă. Datorită firii sale, datorită inconstanței și a acestei poligamii genetice, Adam, mai devreme sau mai târziu, ataca șarpele chiar dacă nu se ivea al treilea/a treia. Evident, nu pentru a-l ucide, ci pentru a căuta o plăcere nouă, pentru alungarea monotoniei care pentru un bărbat echivalează cu capitularea. Nu Evele sunt de vină pentru că Adamii se plictisesc. Armate de psihologi, de sexologi, și de sociologi dau rețete, emit verdicte, lansează ipoteze, unele fantasmagorice, vis-a-vis de comportarea femeii în relația cu partenerul ei. Îi dau sfaturi. Îi dau idei. Cred, însă, că totul e în van. Femeia nu poate fi sfătuită cum să se transforme în zeci de femei în decursul unei vieți. Și nu o poate face. Ea e unică. Bărbatul se îndrăgostește de unicitatea ei, de faptul că, atunci, pentru el, ea are totul. Nu mai există nicio altă femeie pe pământ cu atâtea calități, atât de frumoasă, de deșteaptă și de unică. Doar că, în timp, gena poligamiei își cere jertfa. Deși, poate, bărbatul nu vrea neapărat, ceva din interiorul lui de titan, cedează. E om în cele din urmă, deci coruptibil. Își iubește femeia, nu vrea să o părăsească, vrea doar și altceva. Vrea și pe altcineva. Trebuie să recunoaștem că e o ființă extrem de sociabilă… E hapsân, fără să fie vinovat pentru asta. Și caută o altă femeie păstrând-o, totodată, pe prima. Cu amanta își umple timpii morți din cadrul căsniciei. Cu ea se relaxează. Își satisface libidoul poligam cu care a fost hărăzit. O face, adesea, mecanic, fiziologic, fără a investi sentiment. Ăsta, sentimentul a rămas ancorat în prima femeie, în soția lui care e acasă. În loc să bea două ore cu colegii, sau să meargă la un film sau pe stadion, la meci, el merge la amantă. O face din timpul lui liber. Nu e obligatoriu să-și neglijeze familia. Și nici nu este vina lui, repet. E o vină ancestrală. O vină genetică.

          Femeia e monogamă. Ei îi ajunge un bărbat. Îi dăruiește sufletul și gata!, nu mai are nevoie de altul cu care să își satisfacă fanteziile sexuale. Nu are niciun impuls intern care să o facă să caute alt bărbat. Jertfa a fost făcută și nu mai are ce oferi altuia. Dar… viața e atât de frumoasă tocmai datorită faptului că e plină de întâmplări, de încercări și de rezolvări. Mulți susțin că viața e urâtă, că e de căcat, că nu au noroc, etc. Fals! Încă nu au reușit ei să-i descopere farmecul. Au abandonat lupta. Au capotat la încercările ei. Dumnezeu ne pune mereu la încercare și ne dă doar cât putem duce. Nu mai mult. Dar după ce am dus „încercarea”, după ce am parcurs-o redevenim mai puternici și mai înțelepți. Constatăm frumusețea și farmecul vieții. O iubim… Așadar, femeia care i s-a jertfit bărbatului ei se simte împlinită. Iubește, e iubită, poate devine mamă și viața i se pare minunată. Dar drăcușorul ăsta genetic, din bărbat, iese la iveală și își cere și el jertfa. Dă din coadă animat de ceva nou. Falusul scaraoschian vrea prospătură. Și pentru că în popor se spune că „bărbatul trebuie să fie puțin mai frumos decât dracul”, o găsește. Nu-și neglijează casa și familia, ci le îmbină „bărbătește” pe amândouă. Așa crede el. Însă femeia dacă nu are „gena preacurviei” în ea, are altceva. Și-anume un simț extrasenzorial, un simț extern, care-o face să simtă că bărbatul îi „merge la curve”. Ce grosolan! Și-a găsit omul o femeie cu care se simte bine, iar soția lui o numește pe-aia, curvă! Jignitor! Sigur, are toate motivele, a fost trădată în sentiment, bărbatul nu o mai consideră unica regină, iar rivalitatea feminină e feroce. Stă, plânge, suferă (încercările vieții, deh!) și caută variante, soluții de re-descoperire a frumuseții vieții. Are doar două posibilități, oricât ar răsuci situația. Divorțează și uită trecutul cenușiu pe care ea l-a crezut și trăit, azuriu (ce cuvânt frumos!) sau se răzbună pe bărbat. Cum o poate face mai bine decât simțindu-se re-împlinită în brațele altui bărbat? Și-și „trage” un amant. Care, gentil și galant, o umple, o re-umple de viață. Familia nu se destramă, copilul crește armonios (asta depinde mult și de gradul de cultură al cuplului!) și toată lumea e bucuroasă.

          În concluzie, e puțin probabil să existe vreun cuplu în care să nu-și facă apariția, mai devreme sau mai târziu, și al treila/a treia. Amanții și amantele au existat de când e lumea și vor exista cât e lumea. Acceptând ideea vom descoperi ce frumoasă e viața!

Sorin Oros

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente