joi, martie 28, 2024
AcasăLocaleStiri Satu MareSătmărenii și careienii au sărbătorit ca la carte ziua de 9 Mai

Sătmărenii și careienii au sărbătorit ca la carte ziua de 9 Mai

Ziua de 9 Mai, cu multiplele ei semnificații pentru istoria țării noastre și pentru comunitatea europeană, a fost marcată cum se cuvine de administrația publică locală și instituțiile din municipiile Satu Mare și Carei, unde au avut loc atât ceremonii solemne de depuneri de coroane, cât și manifestări culturale.

La Satu Mare această manifestare a fost marcată joi, 9 mai cu începere de la ora 12.30 cu depuneri de coroane la monumentul Ostașului Neconoscut de pe Bulevardul Vasile Lucaciu. În deschiderea ceremoniei, după intonarea imnului național, un grup de preoți în frunte cu protopopul ortodox Ioan Socolan au oficiat un Te-Deum pentru comemorarea tuturor soldaților români căzuți în luptele pentru independența țării. Apoi, muzeografa Paula Virag a rostit o alocuțiune despre semnificațiile istorice ale zilei de 9 Mai. Manifestarea a avut și un invitat special, pe Excelența Sa Ambasadorul Austriei în România, Michael Schwarzinger.

Au depus jerbe de flori instituțiile statului, partidele politice și asociațiile non-guvernamentale: Instituția Prefectului Județului Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare, Ministerul Public, Primăria Satu Mare, Unitățile militare ale Garnizoanei Satu Mare, Unitățile Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Județeană de Informații Satu Mare, Filiala Județeană a Veteranilor de Război „Vasile Lucaciu” și Cultul Eroilor „Regina Maria”, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă din Ministerul Apărării Interne, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Satu Mare, Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare, Instituțiile Subordonate Ministerului Finanțelor, Instituțiile Subordonate Ministerului Muncii, Familiei și Persoanelor Vârstnice, Instituțiile Subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Instituțiile Subordonate Mediului și Schimbărilor Climatice, Direcția pentru Sănătate Publică Satu Mare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate Satu Mare, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Satu Mare, Uniunea Social-Liberală Satu Mare, Partidul Democrat Liberal Satu Mare, Partidul Poporului DD, UDMR Satu Mare, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, Uniunea „Vatra Românească”.

La acest eveniment au participat președintele Consiliului Județean, Adrian Ștef, primarul municipiului, Dorel Coica, prefectul Eugeniu Avram, subprefectul Cristian Sasu și alți reprezentanți ai instituților. În final cei prezenți au putut admira defilarea gărzii militare de onoare, pe Bulevardul I. C. Brătianu.

DSCN0235

DSCN0238

DSCN0239

DSCN0240

DSCN0254

DSCN0255

DSCN0264

DSCN0266

DSCN0289

DSCN0290

DSCN0302

DSCN0306

Ziua de 9 Mai, sărbătorită și la Carei

Nici careienii nu au uitat să marcheze ziua de 9 Mai. Ca în fiecare an, Direcţia de Cultură a Municipiului Carei, condusă de Bogdan Georgescu, marchează ziua de 9 Mai. Ziua Independenţei României a fost cinstită prin manifestări care au avut loc la Monumentul Ostașului Român din centrul Careiului, începând cu ora 12.00. Ca la Satu Mare, au avut loc depuneri de coroane și un Te-Deum în cinstea aniversării Proclamării Independenței de Stat a României și a victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, Direcția de Cultură a municipiului Carei a ales să sărbătorească și Ziua Europei, de această dată într-un mod inedit. De la ora 13.00, în Parcul Dendrologic din municipiul Carei a avut loc inaugurarea plăcuțelor care vor denumi simbolic alei din parc după numele celor mai mari poeți din țările membre ale Uniunii Europene, reprezentând un proiect numit ”Europa la ea acasă. Poeți reprezentativi ai U.E.” al Direcției de Cultură Carei, menit să ofere posibilitatea cunoașterii valorilor europene. Fiecare plăcuță conține lângă portretul poetului și steagul țării, o strofă dintr-o poezie reprezentativă în limba în care a fost scrisă, precum și un cod QR cu ajutorul căruia se pot culege informații despre poet cu ajutorul unui smartphone. Alături de plăcuțe pot fi admirate și drapelele fiecărui stat al Uniunii Europene, inclusiv drapelul Uniunii Europene.

DSC_5026

DSC_5031

poza de la carei 9 mai

DSC_4912

Cei implicați în realizarea proiectului sunt Poosz Lorand, Adrian Ștefănuți, Dragoș Georgescu, Fejszés László, Linda Sălăgean, Bogdan Georgescu și designerul plăcuțelor,  Jakab Imre. Realizatorii proiectului aduc mulțumiri speciale ambasadelor Finlandei, Slovaciei, Sloveniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Croației, Cehiei, Italiei, Bulgariei, Portugaliei, Belgiei, Olandei și Marii Britanii pentru sprijinul acordat și pentru interesul deosebit manifestat pentru acest proiect. În urma acestui proiect, reprezentanții unor ambasade și-au manifestat intenția de a vizita orașul nostru.

Pagini memorabile din istoria poporului român

Cucerirea independenţei de stat a României a fost, la jumătatea secolului al XIX-lea, ţelul major al românilor din toate provinciile româneşti. Liberalii moderaţi şi marii proprietari funciari, agreau calea diplomatică pentru obţinerea independenţei. Redeschiderea “Problemei Orientale” şi intensificarea luptei de eliberare a popoarelor din Balcani, pregătirea Rusiei pentru război, a făcut ca România să adopte tactica expectativei, a neutralităţii de teama transformării teritoriului său în teatru de război.

În primăvara anului 1876, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe, a cerut printr-o notă diplomatică recunoaşterea de către Europa, a individualităţii statului român şi a numelui de România. Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu continuau eforturile diplomatice, pentru recunoaşterea neutralităţii teritoriului românesc, în condiţiile în care Imperiul Otoman considera România o provincie otomană. În cadrul acestor eforturi se înscrie şi prezenţa în august 1876, a premierului român Ion C. Brătianu la Sibiu, ocazie cu care s-a întâlnit cu împăratul Franz Iosif şi l-a asigurat de „amiciţia” ţării noastre. Tot în 1876, o delegaţie română s-a deplasat la Livadia în Crimeea, în frunte cu Ion C. Brătianu. Aici s-a conturat acordul părţii române cu privire la trecerea trupelor ruse pe teritoriul românesc în drum spre Balcani.

După intense tratative, la 4/16 aprilie 1877 s-a semnat la Bucureşti Convenţia privind trecerea trupelor ruse pe teritoriul românesc. A urmat decretarea mobilizării armatei şi a Gărzii civice. Forţele armate române însumau 120.000 de militari, din care forţa operativă reprezenta 58.000 de militari. La interpelarea deputatului Nicolae Fleva, la 9 mai 1877, ministrul de externe a României, a răspuns printr-un discurs memorabil, proclamând independenţa de stat. Rusia a acceptat independenţa. Imperiul Otoman a acuzat România de „rebeliune”. Italia a manifestat simpatie iar Prusia şi Austro-Ungaria au anunţat că se vor pronunţa la sfârşitul războiului.

Armata rusă a trecut Dunărea cu sprijinul armatei române. Ruşii s-au lovit de o puternică rezistenţă la Plevna. Armata română a intrat în acţiune numai după ce marele duce Nicolae a cerut ajutor principelui Carol. Astfel au ajuns pe câmpul de luptă Diviziile II şi III române. La Plevna au acţionat 38.000 de militari români şi 108 tunuri. Turcii au fost siliţi în cele din urmă să capituleze, iar Osman Paşa s-a predat armatei române. Soldaţii români au luptat vitejeşte şi la Vidin, Belogradcic și Rahova.  Principele Carol I a fost decorat de ţarul Rusiei cu Ordinul “Sfântul Gheorghe” şi cu „Ordinul Sf. Andrei” cu spade. Efortul financiar al României s-a cifrat la 100 milioane lei. Tratatul de la San Stefano a recunoscut independenţa de stat a României, dar au trebuit cedate Rusiei judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail. Marile puteri au impus rediscutarea păcii la Berlin. Aici s-a recunoscut independenţa României cu condiţia acordării cetăţeniei române locuitorilor străini aflaţi în România. Dobrogea şi Delta Dunării au intrat în componenţa statului român.

De 9 Mai s-au împlinit 68 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, la care România a adus o contribuţie majoră prin actul de la 23 august 1944. Atunci România s-a alăturat coaliţiei Naţiunilor Unite, Armata română a luptat pentru eliberarea Transilvaniei, angajând în acest scop 270.000 de militari. După dezrobirea teritoriului naţional, armata română a luat parte la luptele pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi a unor zone din Austria. Pe front au acţionat efectivele a 37 de divizii, însumând 540.000 de militari. Până la victoria finală au fost forţate 12 cursuri de apă, 20 masive muntoase şi au fost eliberate 8.717 localităţi.

Deşi României nu i s-a recunoscut statutul de ţară cobeligerantă, Regelui Mihai I i s-au recunoscut meritele, ca urmare a actului de la 23 august 1944, eveniment care a dus la scurtarea războiului cu cel puţin şase luni. Sovieticii i-au conferit „Ordinul Victoria”, iar preşedintele american Harry Truman i-a acordat gradul de „Comandor Şef al Legiunii de Merit”.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente