Nu știu alții cum sunt, dar eu, când aud strigătul de la Lidl, “stimați clienți, deschidem casă 4 pentru dumneavoastră”, mă bucur mai tare decât m-am bucurat când am avut prima iubita, mai mult decât m-am bucurat când am fost admis la facultate.
Într-o zi, stăteam de 15 minute la casă 2, cu niște baxuri de suc în mâini. Din spate mă înghintea un nene transpirat, care își luase multă bere, iar eu înghionteam fără să vreau o doamna mai durdulie, în față ei, o bătrână și alți români năpăstuiți. Menționez că pe doamna cu un sugar în brațe am lăsat-o în față mea, durdulia a lăsat-o în față ei, dar până acolo i-a fost. De băiatul în salopetă n-a trecut nici moartă.
-Stimați clienți, deschidem casă 4 pentru dumneavoastră.
Eu cred sincer că superspionii ruși sunt hipnotizați, apoi activați la un apel telefonic, cu un cuvânt secret. Am văzut eu în filme.
-Iuri, lăcustă!
Avem și noi, românii, o formulă la care ne activăm, aproape toți. Care ne face să pornim la război, cu mic, cu mare. Știți care e?
-„Stimați clienți, deschidem casă 4 pentru dumneavoastră.”
Băi, în momentul ăla, nenea din spate mi-a înfipt două beri între coaste, s-a rotit pe călcai și a vrut să se arunce primul la casă 4. Noi eram la casă 2. Dar el n-a reușit, fiind placat în secundă 2 de băiatul în salopetă, care era înaintea doamnei cu sugar în brațe. Vine în viteză un băiat cu ocheleari, împins elegant de la spate de iubita lui:
-Hai, mă, boule, că ne-o iau ăștia înainte!
În același timp, pe turnanta, din spatele meu, ocolindu-l pe băiatul în salopetă și cumva printre mine și ăla cu berile, se strecoară surpriză zilei: doamna durdulie. În două secunde, a depășit grupul de loseri de la casă 2 și a intrat în lupta directă cu ochelaristul care venea de la casă 6.
Omul n-a avut nicio șansă. Ciocnirea a fost un dezastru pentru el, iar eu cred că dată viitoare o să se roage să între direct într-un iceberg, că are mai multe șanse.
Acum e liniște.
Eu sunt tot la casă 2, cu baxurile mele. Domnul cu berea se adună de pe jos, băiatul în șalopetă vorbește frumos de rudele decedate ale doamnei durdulii, iar bătrâna din față își face multe cruci. Doamna durdulie este fericita câștigătoare, prima, la casă 4, iar în spatele ei e deja coadă de 5-6 persoane.
-Bună ziua, ce ați cumpărat? îi zice casiera plutind fericită, fără nicio legătură cu războiul din jur.
Durdulia gâfâie, ca după bătălia de la Oituz, se sprijină de bandă, își frige o palmă pe frunte, apoi închide ochii și zice sacadat:
-Morții mă-sii, am uitat produsele pe bandă cealaltă!
Scene parcă rupte dintr-o comedie? Nu, este imaginea unei seri la Lidl Satu Mare. Atenție la „case”, războiul abea început.
