Leșinul (sincopa) este mai frecvent decât ați crede în rândul tinerilor, în special al adolescenților. Cele mai multe cazuri observate sunt rezultatul unor cauze benigne, cu doar un mic procent pus pe seama unor afecțiuni medicale grave, așa cum arată o revizuire sistematică a 3.700 de pacienți cu vârste cuprinse între 3 luni și 21 de ani. Dar este important ca părinții să cunoască factorii declanșatori ai unui leșin, să recunoască simptomele premergătoare unui leșin și să-l investigheze la pediatru sau la cardiolog pentru a exclude cauzele rare ale acestuia.
Ce este leșinul (sincopa) la copii?
Sincopa – termenul medical pentru leșin – este o scurtă pierdere a cunoștinței și a tonusului muscular care apare atunci când nu ajunge suficient sânge la creier. Leșin este termenul popular. Acest lucru determină pierderea cunoștinței și, uneori, în cazuri mai grave, poate provoca convulsii.
Leșinul este des întâlnit la copii în timpul preadolescenței și adolescenței. Se poate întâmpla și mai devreme, dar acest lucru este mai puțin obișnuit. La majoritatea copiilor leșinul este, de regulă, inofensiv. La alții, din păcate, poate fi cauzat de anumite probleme cardiace sau, uneori, neurologice.
Ce cauzează leșinul?
Cel mai adesea, leșinul se întâmplă la copiii sănătoși atunci când există o scădere temporară a fluxului de sânge bogat în oxigen către creier (tensiunea arterială). Aceasta se numește leșin comun și copilul se recuperează repede.
Ce poate declanșa un leșin comun:
- copilul nu bea suficiente lichide – mai ales vara, când temperaturile sunt crescute în mediul exterior, iar spațiile închise devin supraîncălzite. Deshidratarea este cea mai frecventă cauză de leșin la copii. Consumul insuficient de lichide reduce volumul sângelui și scade tensiunea arterială.
- copilul nu se hrănește adecvat – anemia, care este caracterizată printr-un număr scăzut de globule roșii, poate duce la leșin. Cele mai frecvente cauze ale anemiei sunt deficiențele nutriționale, care pot implica un nivel scăzut de vitamina B12, deficiență de fier sau proteine insuficiente. Atenție! Riscul de anemie feriprivă este crescut de anumite medicamente (anticoagulante, corticosteroizi etc.).
- supraîncălzirea – în special în medii aglomerate.
- emoțiile puternice ca răspuns la durere, sângerare sau la evenimente șocante ori înfricoșătoare – acestea pot determina partea creierului care controlează tensiunea arterială, ritmul respirației și ritmul cardiac să schimbe brusc vitezele și să se desincronizeze.
- hiperventilația sau respirația rapidă – acest gen de respirație poate provoca schimbări rapide în alimentarea cu sânge a creierului.
- spasmul hohotului de plâns – înseamnă oprirea respirației copilului pentru aproximativ 30 de secunde după o criză de plâns care poate dura chiar și 20 de minute. Acestea sunt frecvente la copiii mici în timpul tantrumurilor, însă ajung să fie depășite până la vârsta de 6 ani.
- Consumul de alcool și droguri – alcoolul face ca vasele de sânge să se dilate sau să se lărgească, ceea ce poate determina scăderea tensiunii arteriale. Unele droguri ilegale, cum ar fi metamfetaminele, afectează funcția cardiacă și pot duce la leșin.
- Graviditatea – modificările sistemului circulator în timpul sarcinii pot afecta tensiunea arterială și pot crește nevoia organismului de lichide.
- tusea prelungită și viguroasă, obositoare, poate provoca amețeli sau leșin, la fel cum declanșatoare ar putea fi ridicarea greutăților – toate au legătură cu scăderea bruscă a tensiunii arteriale, însă aceste declanșatoare sunt mai rar întâlnite.
Care sunt semnele de avertizare înainte de leșin?
Cu aproximativ 5 până la 10 secunde înainte de leșin, există o serie de semne de avertizare, care includ:
- amețeală sau stare de confuzie;
- greață;
- un val de căldură și transpirație sau senzație bruscă de frig;
- vedere încețoșată sau neclară;
- „țiuit” în urechi;
- aspect palid sau cenușiu al pielii feței;
- ritm cardiac mai rapid (tahicardie).
