Actualizarea recentă a formularului 394, document folosit în momentul declarării către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a livrărilor și achizițiilor pe teritoriul național, a adus în prim-plan discuția referitoare la obligativitatea trecerii codului numeric personal pe facturi.
Ordinul ANAF nr. 1105/2016 pentru modificarea Ordinului ANAF nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor și achizițiilor efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA și pentru aprobarea modelului și conținutului declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 242 din 1 aprilie 2016 și a intrat în vigoare la momentul publicării.
Concret, prin intermediul acestui act normativ a fost amânat termenul de intrare în vigoare a Ordinului ANAF nr. 3769/2015, despre care AvocatNet.ro a scris pe larg AICI. De asemenea, a fost eliminată obligația depunerii retroactive a formularului 394 pentru primele luni ale anului. Astfel, contribuabilii nu vor mai fi nevoiți să depună declarația în noul format și să înlocuiască astfel declarațiile depuse de la începutul anului și până la intrarea în vigoare a noilor prevederi.
Totodată, potrivit acestui act normativ, firmele sunt obligate să raporteze CNP-ul cliențilornumai dacă au trecute aceste informații în contractele de prestări servicii/livrări de bunuri.
La solicitarea AvocatNet.ro, Bogdan Costea, Tax Partner la Viboal Findex consideră, în legătură cu obligativitatea trecerii CNP-ului pe factură, că potrivit noilor instrucțiuni și noului model al declarației 394, completarea CNP-ului este obligatorie în situația în care persoana impozabilă îl colectează de la persoana fizică din facturi, contracte (de prestări servicii, de furnizare utilități, vânzare de bunuri mobile și imobile).
Potrivit lui Bogdan Costea, vechiul model prevedea obligativitatea înscrierii CNP-ului și „este bine că s-a adus această clarificare”.
La rândul său, Radu Georgescu, Managing Partner la CFOnetwork, a explicat că „dacă nu au aceste date în contracte, (firmele) vor trece pe factură numele și adresa persoanei fizice”.
În opinia lui Radu Georgescu, obligativitatea trecerii CNP-ului este în contradicție cuCodul fiscal, care la art. 319 alin. (20) nu menționează, printre elementele necesare ale oricărei facturi, și completarea codului numeric personal.
Pe de altă parte, Managing Partner-ul CFOnetwork a explicat pentru AvocatNet.ro că nu vede logica completării informațiilor detaliate legate de vânzările către persoanele fizice (CNP și adresă).
„Persoanele fizice nu pot face evaziune cu taxa pe valoarea adăugată. Persoana fizică este consumatorul final, cel care suportă de fapt TVA-ul”, este de părere Radu Georgescu, care a mai afirmat că „Ministerul de Finanțe ar trebui să explice cum va folosi aceste date personale colectate prin intermediul declarației 394 și cum vor ajuta acestea la combaterea evaziunii cu TVA”.
numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
data emiterii facturii;
data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal;
denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea „autofactură”;
în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, mențiunea „taxare inversă”;
în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea „regimul marjei – agenții de turism”;
dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una dintre mențiunile „regimul marjei – bunuri second-hand”, „regimul marjei – opere de artă” sau „regimul marjei – obiecte de colecție și antichități”, după caz;
în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, mențiunea „TVA la încasare”;
o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
Precum am menționat anterior, Codul fiscal indică drept obligatorie mențiunea pe factură cu privire la „denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă”.
Concret, codul de identificare fiscală al beneficiarul este, potrivit Codului de procedură fiscală:
a) pentru persoanele juridice, precum și pentru asocieri și alte entități fără personalitate juridică, cu excepția celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;
b) pentru persoanele fizice și juridice, precum și pentru alte entități care se înregistrează potrivit legii speciale la registrul comerțului, codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale;
c) pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, cu excepția celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;
d) pentru persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la lit. c), codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;
e) pentru persoanele fizice care nu dețin cod numeric personal, numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal.
Tax Partner-ul Viboal Findex Bogdan Costea consideră că, având în vedere că CNP-ul nu este precizat în articolul din Codul fiscal referitor la elementele obligatorii ale unei facturi, acesta nu poate fi considerat un element obligatoriu.
CNP-urile constituie date cu caracter personal
În altă ordine de idei, potrivit legislației în vigoare, codurile numerice personale constituiedate cu caracter personal, care se referă la orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale).
Astfel, o eventuală colectare a lor de la clienți ar genera implicații privind Legea 677/2011pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Conform acestei legi, prelucrarea CNP-urilor sau a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare de aplicabilitate generală poate să aibă loc în situația în care:
Persoana vizată și-a dat în mod expres consimțământul;
Prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală.
Legislația prevede că autoritatea de supraveghere poate să stabilească și alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute mai sus, numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
Mai mult, prelucrarea datelor cu caracter personal implică înregistrarea în prealabil ca operator de date cu caracter personal.
Conform Legii 677/2011, consimțământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:
când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizată este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract;
când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei vizate ori a unei alte persoane amenințate;
când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale a operatorului;
când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele;
când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate;
când prelucrarea privește date obținute din documente accesibile publicului, conform legii;
când prelucrarea este făcută exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.
