Curtea de Conturi a României a identificat probleme semnificative legate de adăposturile civile destinate protecției populației în caz de conflict armat. Conform auditului realizat, multe dintre aceste adăposturi sunt insuficiente, deteriorate și rămase la standardele din anii 1970.
Raportul evidențiază lipsuri în legislație, subliniind faptul că nu există o evidență clară a numărului total de adăposturi de protecție civilă, iar autoritățile nu au efectuat, în ultimii ani, un inventar actualizat al locurilor disponibile pentru adăpostirea populației în situații de urgență.
În ultimul deceniu, numărul adăposturilor civile din România a scăzut cu peste 31%, ajungând de la 7.424 în 2013 la 5.072 la finalul anului 2023. În prezent, doar 3,21% din populație, echivalentul a 611.922 de persoane, ar avea acces la astfel de adăposturi în caz de conflict armat. Mai mult, din totalul de 5.072 adăposturi, 50,14% (2.543) sunt considerate nefuncționale, potrivit raportului Curții de Conturi.
„Întrucât nu au existat situaţii de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spaţiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire. În România, capacitatea de adăpostire a populaţiei în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare şi alte spaţii de adăpostire identificate (spaţii de la metrou, parcări, pasaje şi galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populaţiei rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecţie civilă, publice şi private, 2.543 sunt neoperaţionale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3.711, sunt construite înainte de anul 1990”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
„Adăpostirea, ca parte componentă a protecţiei civile în România, este insuficient reglementată, iar legislaţia existentă trebuie adaptată contextului actual, menţionează auditorii. Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populaţiei şi nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populaţiei în astfel de situaţii excepţionale. În prezent nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă şi al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situaţii, întrucât cele mai multe autorităţi publice locale nu au inventariat spaţiile de adăpostire”, sunt concluziile Curţii de Conturi, date publicităţii joi.
Pentru renovarea adăposturilor ar fi nevoie de aproape 300 de milioane de lei.
„Una dintre măsurile dispuse a fost stabilirea necesarului de fonduri pentru operaţionalizarea adăposturilor de protecţie civilă. Atât în urma implementării măsurii dispuse prin HCJSU emise în anul 2022, cât şi a celor emise în anul 2024, din datele colectate, o parte din UAT-uri (exemplu: Galaţi, Constanţa, Timişoara, Braşov, Craiova) au stabilit necesarul de finanţare pentru aducerea în stare de operativitate a adăposturilor de protecţie civilă de la nivelul zonelor de competenţă.
Din datele centralizate la nivelul IGSU, au fost estimate fonduri în sumă de 278 milioane lei necesare pentru operaţionalizarea adăposturilor de la nivelul UAT-urilor din 25 de judeţe”, sunt concluziile auditului.
„Potrivit raportului de audit, reprezentanţii ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfăşurate, că aplicarea amenzilor pentru deficienţele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcţia de noi adăposturi să respecte în totalitate legislaţia şi să solicite la recepţia finală a lucrării şi autorizarea pentru construcţia adăpostului de protecţie civilă, aşa cum a fost prevăzut în documentaţia tehnică şi în avizul acordat iniţial”, sunt alte concluzii ale auditului privind adăposturile de protecţie civilă.
