Ponta a discutat cu Băsescu despre problema interdicției în România pentru unii cetățeni maghiari

Premierul Victor Ponta a declarat că a discutat, luni, cu președintele Traian Băsescu despre problema interdicției de a intra în România pentru unii cetățeni maghiari și a precizat că Guvernul are o atitudine echilibrată și rațională, iar măsurile au rolul de a nu inflama o situație artificială.

El a apreciat, la România TV, că autoritățile trebuie să intervină pentru respectarea legii, fără să reacționeze exagerat sau disproporționat printr-un număr mare de interdicții.

Patru cetățeni ungari, printre care doi membri Jobbik, unul fiind Szavay Istvan, au interdicție de a intra în România timp de un an, a anunțat luni seară purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

Cei patru sunt Tyirityán Zsolt – membru al organizației „Oastea Haiducilor”, Zagyva Gyorgy Gyula – membru Jobbik și al Mișcării de Tineret din cele 64 de Comitate HVIM, Szavay Istvan – membru Jobbik și Mikola Bela – membru al organizației „Noua Gardă Ungară”, față de care organele competente au sesizat Curtea de Apel București, în vederea declarării acestuia ca indezirabil,a precizat Dajbog.

„Referitor la aceste persoane există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activități de natură naționalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice și a securității naționale a României”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Interdicția dată celor patru a fost dispusă „cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României”, a mai spus Dajbog.

Monica Dajbog a subliniat că interdicția a fost dată în urma unor „activități specifice de evaluare a riscurilor la adresa ordinii publice și a securități naționale, în conformitate cu dispozițiile legale”.

„Prevederile legale în baza cărora au fost realizate aceste activități sunt: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102 din 14 iulie 2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată; Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu respectarea legislației comunitare relevante, respectiv Directiva 38/2004/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, precum și Regulamentul 562/2006 de instituire a unui Cod Comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane – Codul Frontierelor Schengen”, a mai precizat oficialul MAI.

Dajbog a mai anunțat că instituțiile abilitate au în atenție „și alte persoane care desfășoară în mod sistematic, pe teritoriul României, astfel de acțiuni care contravin normelor comunitare și legislației naționale în materie”.

„Autoritățile române sunt hotărâte să aplice cu fermitate legislația în vigoare în toate cazurile în care cetățenii altor state, prin declarații publice sau orice alte acțiuni desfășurate pe teritoriul României, încalcă în mod direct sau instigă la nerespectarea Constituției și a legilor țării”, a mai spus ea.

Purtătorul de cuvânt al MAI anunța vineri, înainte de manifestanțiile prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, că autoritățile române au decis nepermiterea intrării în țară a unor cetățeni ungari din patru formațiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceștia să fie declarați indezirabili.

„În urma activității de evaluare a riscului la adresa ordinii publice și a securității naționale, în conformitate cu dispozițiile legale a legislației comunitare, autoritățile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică și securitatea națională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României și s-a solicitat instanței competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetățeni ungari, care desfășoară în țara noastră activități cu caracter extremist în favoarea organizațiilor Noua Gardă Ungară, Mișcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor și Jobbik”, a declarat atunci Monica Dajbog.

Despre aceștia, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit „cu certitudine că sunt implicați în activități de natură a justifica măsurile dispuse în condițiile legii”.

„La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităților ungare, pentru a avea certitudinea că și persoanele vizate sunt informate”, a mai spus Monica Dajbog.

Referitor la președintele Jobbik, Vona Gabor, purtătorul de cuvânt al MAI a spus că nu poate furniza informații, pentru că pe rolul Ministerului Public se află, în faza implementării, o cauză penală.

Tot vineri, după anunțul făcut de Dajbog, DIICOT a informat că are pe rol un dosar în care mai multe persoane sunt cercetate pentru „acțiuni împotriva ordinii constituționale”, prin declarații cu caracter revizionist și separatist, surse judiciare precizând, pentru MEDIAFAX, că în cauză sunt vizați cetățeni ungari.

„Pe rolul Serviciului de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului se află în curs de soluționare un dosar penal în care se efectuează cercetări față de mai multe persoane, sub aspectul acuzației privind săvârșirea infracțiunii de ‘acțiuni împotriva ordinii constituționale’ prevăzute de art. 397 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal”, s-a arătat într-un comunicat remis de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că persoanele vizate în acest dosar sunt cetățeni ungari.

În cauză, a precizat DIICOT, există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2013-2014, pe teritoriul României, cu ocazia mai multor manifestări ce au vizat promovarea Alianței Tinerilor de Dreapta – Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, au fost făcute declarații cu caracter revizionist și separatist, contrare ordinii constituționale.

După anunțul MAI de vineri, candidatul din Târgu Mureș de pe lista Jobbik la alegerile din Ungaria, Kisgyorgy Levente, a afirmat că, din câte știe el, măsura de interzicere a intrării în țară a unor cetățeni ungari din patru formațiuni nu este permisă de „legile UE” și spune că se poate declanșa un „scandal internațional”.

Președintele Traian Băsescu le-a transmis, în 13 martie, un mesaj politicienilor maghiari care se anunță în număr mare în România în următoarele zile, că „oricine poate fi cu ușurință expulzat în plin sejur de pe teritoriul României, dacă nu respectă legile și Constituția”.

Șeful statului i-a avertizat pe politicienii maghiari „să aibă în vedere că statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituției României”.

„Obiectivul nostru este că oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declarații care contravin Constituției României, statului de drept și comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor țări”, a mai spus Traian Băsescu.

Președintele i-a transmis un mesaj și liderului Jobbik, Vona Gabor: „Să fie convins domnul președinte al Jobbik că îi știm foarte bine activitatea politică”.

Tot Traian Băsescu declara, la 11 martie, că cere Guvernului și Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să se interzică prezența membrilor partidului Jobbik în România, pe care l-a catalogat drept „extremist”.

„Cred că e timpul să punem capăt acțiunilor acestui partid pe teritoriul României, și cer public Guvernului și Parlamentului să se emită act normativ prin care prezența pe teritoriul României a membrilor și liderilor acestui partid să fie interzisă. Este un partid extremist”, a spus Băsescu.

Ministerul de Interne îl poate declara miercuri pe liderul Jobbik drept persoană indezirabilă pe teritoriul României dacă președintele Traian Băsescu, ca șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, avizează procedura, declara premierul Victor Ponta.

El preciza că ministerul a elaborat de marți dimineața documentația în acest sens, dar președintele, având informații despre ce se întâmplă la nivelul Guvernului, a vrut să „fure caimacul”.

În 10 martie, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor uciși în 1854, organizată la Târgu Mureș, CNS cerând autonomia Ținutului Secuiesc, dar și începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Participanții au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore și jumătate, în fața Monumentului Secuilor Martiri, după care președintele CNS i-a îndemnat pe manifestanți să se deplaseze pe trotuar spre centrul orașului. Participanții au pornit în marș strigând „Hungaria”, „Să piară Trianonul” și „Autonomia”.

În timpul manifestației, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizației „64 de Comitate” (HVIM), veniți din Ungaria, s-au certat și îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.

Străinii care prezintă un pericol pentru ordinea publică din România pot fi opriți de autoritățile de frontieră să intre pe teritoriul țării, se arată în OUG 194/2002, care reglementează regimul străinilor în România.