Ca în fiecare an, sărbătorile Pascale aduc cu ele, pe lângă timpul petrecut cu cei dragi, slujbele de la biserică și cadourile de iepuraș: cumpărăturile pe ultima sută de metri. Românii transformă magazinele în furnicare de sărbători.
Nu doar produsele de Paște sunt la mare căutare, clienții se înghesuie și la raioanele cu produse care nu au legătura cu Sărbătorile Pascale.
Pregătirile din Săptămâna Mare
Paștele este sărbătoarea creșțîn-ortodoxă care anunță Învierea Domnului Isus Hristos, biruință omenirii, triumful asupra suferinței și spălarea păcatelor. Foarte multe tradițîi de Paște sunt păstrate și acum și foarte așteptate de cei mici.Încep cu săptămâna mare, care pornește de la duminică Floriilor, atunci când Isus Hristos intră în Ierusalim și se termină cu duminică Paștelui, atunci când Hristos învie. În această săptămâna se fac ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare, se fac ouă roșii și cozonaci, drop de miel și pască și tot această săptămâna simbolizează chinurile prin care trece Mântuitorul, de la trădarea lui de către Iuda, până la răstignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedată de moartea lui și încheiată cu Învierea.
Lumânarea de Înviere
În noaptea de Înviere fiecare credincios poartă în mînă o luminare, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masă Sfîntului Altar. Această luminare este simbolul Învierii, al biruinței viețîi asupra morții și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. Mulți păstrează restul de luminare rămasă nearsă după slujba și o aprind în cursul anului în cazul în care au un mare necaz în casă.
Ouăle roși – reprezintă un obicei important al sărbătorii Paștelui. Culoarea roșie a oulelor simbolizează sângele lui Iisus Hristos care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii iar oul reprezintă mormântul lui Iisus care s-a deschis când a înviat din morți. De aici derivă și ciocnitul oualelor și spusele : „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”.
În dimineață zilei de Înviere, credincioșîi se spală pe față cu apă în care se află un ou roșu, un ou alb și o moneda de argint pentru a fi rumenit în obraji că oul roșu, să nu știe de boală și să fie sănătos- că și oul alb, și țări că banul, sau pentru a avea belșug. Ouăle simbolizează mormîntul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la învierea să din morți. De aceea, cînd sparg ouăle prin ciocnire, dar și cînd se salută creștinii își spun: “Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”. Există credință că cei care ciocnesc se întîlnesc pe lumea cealaltă. În tradiția populară de la noi, ouăle de Paști sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, te apară de rele.
Pasca – se coace de către gospodinele creștine numai o dată pe an, de Sfintele Paști. Ea are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avînd la mijloc o cruce, pască este împodobită pe margini cu aluat împletit. În momentul în care se pune în cuptor, femeile de la țară fac semnul crucii cu lopata pe perețîi cuptorului, spunînd:
“Cruce-n casă, Cruse-n masă,
Cruce-n cer, Cruce-n pămînt ,
Dumnezeu cu noi la masă, Maică Precista pe fereastră”.
fit pentru păcatele oamenilor și a murit pe cruce asemeni unui miel nevinovat. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.
Ultima săptămâna a postului Paștelui este cea mai importantă perioada. Ea trebuie folosită pentru căînță și comemorare. Tot atunci sunt pregătite și bucățele de Paști. Până de Înviere toată casă trebuie să fie curată și bucățele să fie gata.
În seară de Înviere conform tradiției toată lumea merge la biserica pentru a participa la slujba și pentru a lua lumina. La sfârșitul slujbei, preotul împarte tuturor sfintele paști, adică pâine sfințită, stropită cu vin și cu aghiazmă.
Iepurașul de Paște
Asemănător mielului, este un alt simbol, de dată această de origine păgână, a primăverii și a fertilitățîi. A fost ales unul dintre cele mai plăcute și inocente animale pentru a impresiona și a îmbuna zeii vechi ai goților, căci de acolo provine tradiția iepurasului de Paște. Mai târziu, prin creștinarea goților, se păstrează acest obicei, care este transferat către sărbătoarea principala a creștinilor, Paștele Domnului.
Din fericire, de Paștele creșțîn se consumă mai rar carne de iepure și se preferă mai degrabă servirea la deșert de iepurași de ciocolată sau de marțipan, care alături de miei și ouă dulci fac deliciul copiilor, dar și al adulților.Copiii realizau cuiburi sau coșulețe din frunze sau din iarbă și le așezau în grădina. Aceștia credeau că în timpul nopțîi, Iepurașul va veni și le va umple coșulețele cu ouă multicolore.
În Joia Mare se prăznuiește spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cină cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda. Numită și Joia Patimilor, se duce la biserica mâncare și băutură, pentru a se sfinți și apoi pentru a se da de pomană pentru sufletul morților. Tot atunci se vopsesc ouăle, deaorece se spune că dacă se înroșesc în Joia Mare, acestea se vor păstra fără că să se strice tot anul și dacă se doarme în acesta zi, tradiția spune că respectivul va fi leneș tot anul.
În Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o tradiție care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos și trecerea pe sub masă de 3 ori, ce semnifică poticnirile pe care le-a avut Mântuitorul atunci când și-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire. Tot acum foarte mulți creștini țîn post negru, fără apă și mâncare, fiindcă se mai numește și Vinerea Seacă, pentru a fi feriți de boli și pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedește și se împărtășește în Vinerea Mare, va fi spovedit și împărtășit pentru tot anul. Tradiția mai spune că dacă va plouă în această zi, anul va fi unul roditor și îmbelșugat, dacă nu va plouă va fi unul secetos. O altă tradiție este cea a scaldatului, care spune că cel care se va scaldă în apă rece de 3 ori, exact cum Ioan Botezătorul îi boteza pe oameni și chiar și pe Hristos în apele Iordanului, va fi sănătos pe tot parcursul anului.
În Sâmbătă Mare spre Duminică Învierii, toată lumea merge la biserica pentru a asista la Învierea Domnului, pentru a lua lumina că să o ducă la cimitir morților din familie, dar și acasă, pentru a avea lumina în viață și în suflet, pentru a lua tradiționalele Sfinte Paști – anafură sfințită și pentru a lua flori sfințite, dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserica, pentru a le pune acasă la icoane.
PAȘTE FERICIT !
