joi, februarie 29, 2024
AcasăsusDirectivă UE, fără zahăr în sucuri

Directivă UE, fără zahăr în sucuri

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord pentru revizuirea și consolidarea standardelor de comercializare existente aplicabile unor produse alimentare precum miere, sucuri de fructe, gemuri și lapte. Acestea vizează creșterea cantității de fructe din gemuri și noi reguli de etichetare a acestor produse.

Noile reglementări vor modifica așa-numitele „directive mic dejun”, stabilesc norme comune privind compoziția, denumirile de vânzare, etichetarea și prezentarea acestor produse pentru a asigura libera lor circulație în cadrul pieței interne europene. Acordul politic la care au ajuns negociatorii UE va intra în vigoare de la 20 de zile de la publicarea textului final, după care statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a transpune noile dispoziții în legislația națională și încă 6 luni înainte ca acesta să se aplice în întreaga Uniune.

Conform noilor reguli pentru sucurile de fructe, vor deveni disponibile trei noi categorii: „suc de fructe cu zahăr redus”, „suc de fructe cu zahăr redus obținut din concentrat” și „suc concentrat de fructe cu zahăr redus”. Consumatorii vor putea alege un suc cu cel puțin 30% mai puține zaharuri. De asemenea, va fi posibil ca pe etichete să indice că „sucurile de fructe conțin numai zaharuri prezente în mod natural” pentru a clarifica faptul că, spre deosebire de nectarurile de fructe, sucurile de fructe nu pot conține, prin definiție, adaos de zaharuri, o caracteristică de care majoritatea consumatorilor nu sunt conștienți. În timp ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) subliniază că este imposibil să se stabilească un aport maxim tolerabil bazat pe știință pentru nivelul de zaharuri, experții confirmă legătura, în diferite grade de certitudine, dintre zaharuri și o serie de probleme de sănătate cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2, colesterolul rău ridicat, bolile hepatice și hipertensiunea arterială. După cum se subliniază într-un aviz științific al EFSA privind nivelul maxim tolerabil al aportului pentru zaharuri alimentare, contribuția sucurilor de fructe la aportul de zaharuri libere poate fi semnificativă, ajungând până la 50%. Pentru a reduce riscul de exces de greutate, obezitate și carii dentare, Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea aportului zilnic de zaharuri libere la mai puțin de 10% (ideal ar fi sub 5%) din aportul total de energie.

Conținut mai mare de fructe în gemuri

În ceea ce privește conținutul de fructe din gemuri, negociatorii UE au stabilit o creștere a conținutului minim de fructe în gemuri de la 350 la 450 de grame pe kilogram și în gemuri fortificate de la 450 la 500 de grame pe kilogram. Statelor membre li se va permite să autorizeze termenul „marmeladă” ca sinonim al „gemului”, pentru a ține seama de denumirea utilizată în mod obișnuit la nivel local pentru aceste produse. Termenul „marmeladă” a fost autorizat până în prezent numai pentru gemurile de citrice.

Etichete noi pentru lapte

Și la etichetarea laptelui vor fi introduse unele modificări, apărând etichetarea simplificată. Distincția dintre laptele „evaporat” și laptele „condensat” va fi eliminată, în conformitate cu standardul Codex Alimentarius. Laptele deshidratat fără lactoză va fi, de asemenea, autorizat. 

Comisia Europeană va avea sarcina să evalueze, în următorii trei ani, modalitățile de informare a consumatorilor cu privire la originea fructelor utilizate în producția de sucuri și gemuri.

Apicultorii români, loviți de importurile ieftine 

România a solicitat în repetate rânduri schimbarea legislației de etichetare a mierii prin indicarea precisă a țării de origine, indiferent dacă aceasta provine din țări UE sau state terțe, astfel încât consumatorii să fie informați în legătură cu proveniența și calitatea ei. Țara noastră este unul dintre marii producători de miere din Europa, ocupă locul patru, dar afacerile apicultorilor autohtoni sunt  afectate negativ de importurile masive, cele mai multe din afara spațiului UE (Ucraina, China în special), la prețuri mai mici. Datele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA) arată că în țară se importă anual între 3.000 și 6.000 de tone de miere, adică 30-35% din consumul intern, în condițiile în care producția autohtonă este de circa 22.000 de tone anual.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente