vineri, mai 31, 2024
AcasăsusStatistică îngrijorătoare: unul din 12 români are diabet și unul din 5...

Statistică îngrijorătoare: unul din 12 români are diabet și unul din 5 români are risc mare de a dezvolta diabet zaharat

​Peste 20% dintre românii testați în cadrul unui proiect pilot derulat în farmacii au risc mare sau foarte mare de a dezvolta diabet zaharat în următorii 10 ani. Este primul proiect pilot de evaluare a riscului de diabet zaharat derulat în farmaciile din România.

  • Dintre cei evaluați 30,6% au risc scăzut de a dezvolta diabet zaharat, 32,7% risc ușor ridicat, 15,6% risc moderat, 14,9% risc mare, respectiv 6,1% risc foarte mare
  • 21,8% au istoric de glicemie crescută
  • 22,2% au istoric de diabet în familie (rude de gradul 1)
  • 41,6% dintre respondenți sunt supraponderali, iar 27,9% suferă de obezitate

Forumul Român de Diabet prezintă Barometrul privind diabetul zaharat în România – singurul studiu care integrează din surse publice relevante date de interes despre diabetul zaharat, oferind totodată şi un context european.


Barometrul analizează diabetul zaharat din mai multe perspective, precum: incidenţă, prevalenţă, complicaţii, mortalitate, cheltuieli cu sistemul de sănătate, pacienţi nediagnosticaţi, factori de risc, registre de pacienţi sau date din proiecte pilot, se arată într-un comunicat. Forumul Român de Diabet este o platformă de colaborare care reuneşte asociaţii de pacienţi, autorităţi din mai multe domenii, societăţi medicale şi reprezentanţi ai producătorilor de medicamente.

Epidemie de diabet

În privinţa incidenţa diabetului zaharat, aceasta a suferit o creştere îngrijorătoare în ultimii ani: în 2019 erau cu 41% mai multe cazuri decât în 2012. Tendinţa de creştere a continuat accelerat şi în perioada post COVID-19 – în 2021, la fel ca peste tot în lume, România a înregistrat un număr record de cazuri de diabet diagnosticate: circa 1,5 milioane de cazuri.

Dintre acestea, majoritare sunt cazurile de diabet zaharat tip 2, mai exact 83,9% din totalul cazurilor raportate în cabinetele medicilor diabetologi. În ceea ce priveşte prevalenţa, aceasta se apropie de media europeană, situându-se uşor sub aceasta: în România 1 din 12 adulţi are diabet, iar în Europa 1 din 11 adulţi, se arată în comunicat.

Se estimează că una din 2 persoane nu ştie că are diabet. În Europa, numărul total estimat al persoanelor nediagnosticate este de 21,9 milioane. Proporţia acestora (persoane între 20 şi 79 de ani) este de 21,4% la nivelul României, respectiv de 35,7% la nivelul Europei.

Complicaţii, mortalitate şi factori de risc

Cele mai frecvente complicaţii ale diabetului zaharat sunt accidentele vasculare şi polineuropatiile, urmate de retinopatii. În ceea ce priveşte cauzele mortalităţii, bolile cardiovasculare se situează pe primul loc, reprezentând cauza a jumătate dintre decesele în rândul diabeticilor. Totodată, mortalitatea prin cancer este mai ridicată cu 18% în rândul pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 (în vârstă de peste 35 de ani) comparativ cu populaţia generalằ. De asemenea, diabetul zaharat a reprezentat o comorbiditate critică şi pentru pacienţii care au suferit de COVID-19: în perioada pandemiei, 30% dintre decese au fost asociate cu diabetul zaharat, se subliniază.

Privitor la factorii de risc, peste trei sferturi dintre adulţii români au raportat că nu mănâncă cel puţin un fruct pe zi şi o pondere similară dintre aceştia nu consumă nici legume zilnic. Totodată, doar 38% dintre români  au raportat că desfăşoară săptămânal cel puţin activităţi fizice moderate, aceasta fiind cea mai mică pondere înregistrată la nivelul UE. De altfel, alimentaţia nesănătoasă, inclusiv consumul redus de fructe şi legume, precum şi consumul ridicat de zahăr şi sare, a fost implicată într-un sfert din totalul deceselor înregistrate în 2019.

România, penultima în UE la cheltuieli pentru sănătate

Cheltuielile României cu sănătatea sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, se mai arată. România alocă doar 5,7% din PIB pentru sănătate, al doilea cel mai scăzut procent din UE. Astfel, valoare cheltuielilor cu sănătatea pe cap de locuitor în UE se ridică la 3.523 de euro, iar în România valoarea este de doar 1.310 de euro.

Situaţia este similară şi în cazul cheltuielilor cu prevenţia, România alocând doar 1% din bugetul sănătăţii pentru prevenţie, a doua cea mai scăzută pondere din UE. Tot pe locul 2 în topul celor mai scăzute ponderi din UE este şi procentul alocat asistenţei medicale ambulatorii, cu 19%. În ceea ce priveşte costul anual per persoană cu diabet zaharat în România, acesta este de peste 3 ori mai mic decât media europeană –930 de dolari faţă de 3.086 de dolari.

Necesitatea registrului de pacienţi

România nu are un registru de pacienţi, însă beneficiile unui astfel de registru sunt semnificative, se subliniază în comunicat. Înfiinţarea lui ar putea sprijini colectarea de date structurate şi ar putea ajuta la îmbunătăţirea standardului de îngrijire pentru persoanele cu diabet zaharat.

În Europa există 4 registre naţionale de diabet, în Croaţia, Danemarca, Letonia, Suedia, iar alte 7 ţări au în curs de dezvoltare registre naţionale. În 21 de ţări există registre pentru anumite grupe de vârstă sau tipuri de diabet, 6 ţări, printre care şi România, au registre subnaţionale, iar 13 ţări nu au registru naţional.

Incidenţă crescută în mediul rural

Datele preliminare din proiectul pilot de screening, derulat sub umbrela Forumului Român de Diabet, într-o comună din mediul rural de către primărie prin intermediul medicului de familie indică un procent de peste 30% al celor care sunt la risc mare şi foarte mare de a dezvolta diabet zaharat în următorii 10 ani.

Totodată, un alt proiect pilot de evaluare a riscului de diabet zaharat derulat prin intermediul farmaciilor preponderent în mediul urban şi care a evaluat persoane de peste 18 ani nediagnosticate cu diabet,  arată că circa 20% dintre cei evaluaţi în farmacii au risc mare sau foarte mare de a dezvolta boala în următorii 10 ani.

O problemă de sănătate publică

„Diabetul este o problemă de sănătate publică, iar numărul de cazuri este în creştere accelerată. Reducerea prevalenţei diabetului zaharat este un proces de lungă durată, care va necesita implicarea tuturor celor care au un rol în managementul său – medici, experţi, asociaţii de pacienţi sau industrie. Împreună suntem parte din soluţie, iar cheia pentru reducerea numărului de cazuri de diabet zaharat este prevenţia”, a declarat prof. univ. dr. Gabriela Radulian, preşedinte al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

România are una dintre cele mai mari rate de diabet din Europa.

Diabetul este o problemă majoră de sănătate publică, din cauza cifrelor în continuă creştere, la care se adaugă estimările legate de numărul mare al celor care nu ştiu că trăiesc cu diabet sau care se află în faza de prediabet, subliniază prof. univ. dr. Gabriela Roman, preşedinte al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

„Barometrul realizat de Forumul Român de Diabet ne oferă o perspectivă clară, exprimată în cifre, a pericolului pe care îl reprezintă diabetul zaharat în ţara noastră”, a adăugat dr. Gabriela Roman.

Membrii Forumului Român de Diabet, respectiv comunitatea medicală, asociaţiile de pacienţi şi reprezentanţii companiilor farmaceutice lucrează împreună pentru a găsi soluţii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu diabet şi pentru a reduce prevalenţa acestei afecţiuni.

„Barometrul este un instrument care sprijină aceste obiective. Pornind de la datele disponibile despre impactul diabetului în ţara noastră, putem dezvolta împreună noi proiecte şi acţiuni care să răspundă celor mai urgente probleme”, a declarat Dan Zaharescu, preşedinte executiv, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

O astfel de cartografiere a datelor cunoscute despre diabetul zaharat în România arată o realitate care nu este suficient de cunoscută în România, consideră Rodica Molnar, preşedintele Asociaţiei Copiilor şi Tinerilor Diabetici-Mureş.

„Diabetul zaharat tip 2 este o afecţiune care se instalează treptat şi care rămâne cu pacienţii întreaga viaţă. Totuşi, afecţiunea poate fi prevenită sau întârziată prin schimbări în stilul de viaţă. Este nevoie însă ca populaţia să fie conştientă de pericolele diabetului, iar barometrul realizat de Forumul Român de Diabet poate reprezenta un punct de plecare pentru dezvoltarea unor proiecte de educaţie şi conştientizare pentru publicul larg”, continuă Rodica Molnar.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente