miercuri, mai 29, 2024
AcasăsusNoile norme ale Ministerului Sănătății privind dotările obligatorii pentru saloanele de înfrumusețare,...

Noile norme ale Ministerului Sănătății privind dotările obligatorii pentru saloanele de înfrumusețare, închid micile saloane

Noile norme ale Ministerului Sănătății privind dotările obligatorii și normele sanitare pentru saloanele de înfrumusețare sunt imposibil de respectat de către firmele mici.

Cele mai multe astfel de afaceri care s-ar putea închide, în următoarele luni, sunt în mediul rural și în orașele mici, acolo unde au fost și cele mai multe finanțări din fonduri europene sau guvernamentale, pentru acest tip de start-up-uri. Toate saloanele au funcționat pe baza unor dispoziții din anul 2007, iar schimbarea radicală a regulilor i-a luat pe nepregătite pe mulți antreprenori, care spun că nu vor putea face investițiile cerute de ministrul Rafila. Multe dintre spațiile în care funcționează aceste afaceri nu au mai mult de 20 de metri pătrați, astfel încât nici dacă ar avea bani, nu ar avea unde să amenajeze săli de așteptare. Iar cheltuielile suplimentare depășesc, în multe cazuri, posibilitatea acestor saloane de a le acoperi din profit.

Ministerul Sănătății a actualizat normele de igienă pentru saloanele de înfrumusețare, tatuaj, piercing și implantare dermală, prin Ordinul 1.648/2024, publicat în Monitorul Oficial săptămâna trecută. Ordinul ministrului Rafila actualizează normele din 2007 privind igiena în afacerile de îngrijire și înfrumusețare, coafură/frizerie, bărbierit, manichiură, pedichiură, tratament machiaj cosmetic, tatuare, implantare dermală, piercing, masaj, aplicare de unghii artificiale etc., introducând foarte multe cheltuieli care depășesc profitul foarte multor saloane mici, din mediul rural și din micile orașe.

Normele de igienă pentru saloanele de înfrumusețare prevăd, printre altele, că, indiferent de serviciile oferite, salonul trebuie să aibă următoarele spații și dotări: a) zonă de așteptare; b) zone pentru desfășurarea activităților de coafură, manichiură-pedichiură, cosmetică; c) spații pentru depozitare și păstrare a echipamentului, instrumentarului și a articolelor curate, dezinfectate și sterile. Aceste spații trebuie să fie curate, uscate, separate și închise, iar în acestea trebuie să aibă acces numai persoanele desemnate; d) spațiu de depozitare a echipamentelor și materialelor utilizate pentru curățenie; e) zonă pentru dezinfecția instrumentarului utilizat; f) zonă pentru sterilizare, în situația în care este necesară sterilizarea; g) chiuvetă racordată la apă caldă și rece; h) acces la vestiar pentru personal; i) grup sanitar. 

Dacă se realizează proceduri de coafare, frizare, bărbierit, colorarea părului, precum și orice alte proceduri pentru păr, salonul de înfrumusețare trebuie să aibă suplimentar cel puțin o unitate pentru spălarea părului, care poate fi dispusă într-o încăpere separată sau în apropierea postului de lucru. Dacă se realizează proceduri de pedichiură în salonul de înfrumusețare, poate fi utilizat și bazin de pedichiură cu folii de unică folosință sau produse cosmetice specifice, inovatoare, care să permită realizarea procedurii fără utilizarea bazinului. 

În saloanele de înfrumusețare trebuie să existe recipiente pentru păstrarea instrumentelor, a echipamentelor/ustensilelor sterile/dezinfectate, precum și unul sau mai multe recipiente pentru colectarea deșeurilor periculoase, a instrumentarului și a echipamentelor folosite. 

Cei mai mulți patroni vor să închidă

De la apariția Ordinului de ministru s-a declanșat un adevărat scandal, pentru că patronii micilor afaceri spun că vor fi nevoiți să închidă chiar de luna aceasta activitatea. „Noi avem un amărât de salon pe care îl deschidem de două sau de trei ori pe săptămână, neavând clienți. Până acum am reușit să plătim taxele, impozitele și salariile, cât să supraviețuim. Spațiul e foarte mic, deci nici vorbă de sală de așteptare, iar ce ne cer în plus e doar pentru a cheltui niște bani pe care ar trebui să-i aducem de acasă. De ce nu ne-au pus condițiile astea de la început, că nu mai deschideam”, spune patroana unui mic salon din județul Dâmbovița. Același lucru îl spune și patronul unei mici frizerii deschise chiar cu două luni în urmă, într-un sat din județ. „Dacă știam că se introduc noi reguli, nu mă mai chinuiam să deschid. Am plătit și chiria în avans, am renovat din banii mei și am avut 15 clienți cu totul, de când am deschis frizeria. Va trebui să închid și am pierdut toți banii investiți”, explică frizerul, care lucrează singur, neavând bani și pentru plata altor salarii.

Deși sunt afaceri mici, închiderea acestora va genera o creștere bruscă a ratei șomajului, mai ales în zonele defavorizate. La revenirea din criza economică din 2009, statul român s-a străduit să finanțeze astfel de afaceri tocmai pentru a scădea rata șomajului și a crește numărul de taxe și impozite încasate. Tocmai de aceea au fost finanțate astfel de start-up-uri din fonduri europene. Peste 4.000 de mici saloane de înfrumusețare s-au finanțat doar între 2017 și 2019, generând circa 16.000 de locuri de muncă, iar banii s-au alocat prin Start-Up Nation, Start-Up Plus și alte programe similare din ultimii ani.

În acest moment, sunt înregistrate 16.254 de firme active cu cod CAEN 9602 – Coafură și alte activități de înfrumusețare, la nivel de țară, dintre care 12.272 în mediul urban și restul în rural. Bilanțul pe 2023 e în curs de depunere, deci nu avem cifre finale pentru a ști numărul actual de puncte de lucru și e posibil să existe o creștere semnificativă din 2022 până acum. Vom ști cu exactitate în luna iulie. Încadrarea în mediul urban sau rural e făcută în funcție de sediul social”, a explicat, pentru Jurnalul, Iustin Diac, reprezentantul platformei ListaFirme.ro. Din datele furnizate de acesta, în anul 2022 erau 20.683 de angajați la aceste saloane, la nivel de țară, dintre care 2.912  în rural, iar profitul net al acestor saloane ajungea la aproape 5 milioane de lei pe an, cifra totală de afaceri ridicându-se la 2,7 miliarde de lei pe an.

În noile condiții impuse de stat se preconizează închiderea a circa 80% din afacerile de acest fel, care nu-și pot permite să respecte noile norme, neavând bani suficienți, în localitățile cele mai sărace din rural și urbanul mic. O astfel de situație ar duce la pierderea investițiilor statului și a banilor europeni care s-au dat în special pentru reducerea șomajului, dar va duce și la scăderea semnificativă a încasărilor la bugetul statului, din taxele și impozitele plătite de aceste firme, inclusiv pentru angajați. 

Un alt fenomen periculos este munca la negru, pentru că în astfel de situații se ajunge la transferul activității acasă, la mica înțelegere cu clienții, mai ales în localitățile mici, unde oamenii vor avea de ales între sărăcie și desfășurarea activității în ilegalitate. Astfel, statul încurajează, practic, munca la negru, asumându-și să piardă banii din taxele și impozitele a peste 10.000 de firme și să genereze circa 16.000 de șomeri cărora trebuie să le plătească și ajutoare sociale, în următoarea perioadă.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente