Alegătorul austriac dă dovadă de ignoranță și xenofobie când crede politicienii care-i spun că ținerea României în afara Schengen îl va „proteja” de emigranți, la fel cum alegătorul român e ignorant când crede că refuzul are la bază „frica” de portul Constanța, susține economistul Radu Nechita.
„Adevărul” a discutat cu conferențiarul universitar Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai (Facultatea de Studii Europene), co-autorul studiului „Revitalizarea Pieței Unice pentru următorii 30 de ani” despre intrarea României în spațiul Schengen.
Pentru ca România să-și dezvolte economia în cadrul UE e nevoie de libera circulație a bunurilor și persoanelor, iar intrarea în Schengen ar elimina acele formalități la vamă care fac firmele românești să piardă timp prețios: „Nu putem spune că există un blocaj față de libera circulație a mărfurilor, dar avem niște costuri și noi, și bulgarii la intrarea și la ieșirea din țară”.
Refuzul de a accepta intrarea României în spațiul Schengen din partea Austriei are la bază motive politice, spune economistul. „Dacă alegătorul partidului care dă cancelarul care se opune aderării României la Schengen crede că blocând intrarea României în Schengen, îi ținem pe români afară, politicianul va face ce crede că aduce votul alegătorului, deci va vota împotriva aderării, deși argumentul este fals. Românii pot intra în Austria chiar dacă nu suntem în Schengen”.
Al doilea argument, din nou fals, ar fi că prin România vin emigranți. „Există o hartă, am preluat-o și noi în raportul nostru, o hartă făcută oficial de FRONTEX, de autoritățile europene, care arăta fluxurile migratorii, iar rutele de migrație ocolesc România. Deci grosul emigranților vin prin Spania, Italia și Grecia urmată de ruta Balcanilor.”
Cei care intră în Grecia preferă să treacă prin vreo două sau trei țări care nici măcar nu sunt în Uniunea Europeană, trec prin Macedonia, prin Muntenegru, prin Bosnia, după care intră prin Ungaria, Croația sau pe cine știe ce alte rute, prin țări care sunt în Schengen. „Deci cum să zic, dacă oamenii odată intrați în Uniunea Europeană prin Grecia preferă să iasă și să reintre din Uniunea Europeană prin alte țări, înseamnă că România fiind sau nefiind în Schengen, nu schimbă foarte mult datele problemei”, a conchis economistul.
Astfel, singurele argumente care pot justifica lăsarea României în afara Schengen sunt de ordin politic.
„Acestea nu sunt argumente care să justifice menținerea României în afară Schengen, decât dacă le combinăm cu ignoranța alegătorilor care nu știu că acele argumente sunt greșite. A spune „NU” României este cea mai ieftină, cea mai simplă metodă de a câștiga niște voturi de la un electorat ignorant și xenofob. Este interpretare pe care o am eu acum”.
„Amenințăm portul Rotterdam sau știu-eu-ce deliruri”
Întrebat în ce măsură putem să argumentăm un eventual refuz din partea Olande cu faptul că portul Constanța ar putea să facă concurență porturilor din „țara lalelelor”, Nechita susține:
„Dacă ne uităm un pic un clasament cu top 100 porturi din lume sau top 20 porturi europene vom vedea că nu prea pare Constanța. De ce ar veni cineva cu vaporul să intre prin Constanța? La comerțul transatlantic Constanța nu e relevantă. Constanța ar putea să aibă relevanță la comerțul care vine din China și care intră în Mediterana prin Canalul de Suez. Dacă destinația finală a mărfurilor este Spania, Portugalia, Franța, Italia, toată Europa de Vest, sunt cel puțin 30 de porturi în aceste țări mai convenabile decât Constanța.”
Constanța ar putea să ajute în deservirea Europei Centrale. „Dar acolo avem portul de la Trieste. Da, distanța poate e mai mare până acolo, dar este mult mai ieftin pentru ca de acolo distribui marfa cu camioanele pe o infrastructură bine pusă la punct. Ce o să faci? O să le aduci în Constanța și o să mergi pe autostrăzile din România sau pe trenurile de mare viteză și capacitatea rețelei feroviare românești de a duce marfă cu 30 km/h. Este un fault logic absolut. Aici discutăm de ignoranța alegătorilor români care dau vina pe Olanda că vai de mine, noi suntem cei mai mari pitici din lume și amenințăm portul Rotterdam sau știu-eu-ce deliruri pe care le-am auzit și care nu sunt validate de nimic, de nicio cifră”.
Un pretext valid: vameșii români sunt corupți
Economistul arată că, totuși, există un pic de adevăr și în reproșurile care ne sunt făcute nouă. „Degeaba ne lăudăm noi că avem sisteme care supraveghează Marea Neagră și verificăm tot, dacă acestea intră în revizie exact în noaptea dinaintea acelei maree de cocaină, dacă vă aduceți aminte, acum câțiva ani. S-a întâmplat să se piardă acea încărcătură de cocaină și a fost plină plaja românească de cocaină. Când au vrut să verifice cine a venit în port și de unde, li s-a răspuns că tocmai aparatul de supraveghere a intrat în revizie? Serios?”, se întreabă retoric economistul.
Degeaba avem scanere care pot detecta dacă sunt forme de viață în interiorul containerelor, dacă nu le folosim.
Unele autoritățile străine spun: „degeaba spuneți voi că îndepliniți condițiile tehnice, dacă vameșul și cel care îl comandă, mai ales, sunt corupți? Noi nu putem avea încredere în voi”. Nechita subliniază că o parte dintre aceste reproșuri sunt valabile.
„Asta ține de noi, să ne facem curat la noi în curte, înainte de a face scandal. Avem niște probleme și nu concurența portului Constanța este problema majoră”, arată el.
Economistul are și o sugestie: un mini-spațiu Schengen între România și Bulgaria: „Eu n-am primit niciodată un răspuns foarte clar de la politicienii cu care am discutat legat de acest subiect. Atunci am înjumătăți, metaforic vorbind, numărul de controale pe care le avem din cauza neaderării noastre la Schengen.”
Cu toate acestea, economistul nu crede că acest argument al corupției vameșilor e unul suficient de important pentru a refuza aderarea României la Schengen.
„Acestea fiind spuse, în continuare eu nu cred că inclusiv corupția vameșilor români este un argument suficient de valid pentru un refuz. Este un pretext valid spre deosebire de celelalte, care sunt pretexte false”, a concluzionat el.