Una dintre tradiţiile din Joia Mare este ca creştinii ortodocşi să merg să se spovedească şi să se împărtăşească.
În Joia Mare din Săptămâna Patimilor se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani, dar şi vinderea Domnului de către Iuda.
Dupa ce le-a spalat picioarele si Si-a luat hainele, S-a asezat iar la masa si le-a zis: Intelegeti ce v-am facut Eu? Voi Ma numiti pe Mine: Invatatorul si Domnul, si bine ziceti, caci sunt.
Deci, daca Eu, Domnul si Invatatorul, v-am spalt voua picioarele, si voi sunteti datori ca sa spalati picioarele unii altora; Ca v-am dat voua pilda, ca precum v-am facut Eu voua, sa faceti si voi.”(IOAN 13,12-15)
CINA CEA DE TAINA, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi. (Matei 26, 20-30; Marcu 14, 17-31; Luca 22, 14-38; Ioan 13)
,,Si luand painea, multumind, a frant si le-a dat lor, zicand: Acesta este Trupul Meu care se da pentru voi; aceasat sa faceti intru pomenirea Mea.
Asemenea si paharul, dupa ce au cinat, zicand: Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi.”(LUCA 22,19-20)
TRADAREA DOMNULUI DE CATRE IUDA (Matei 26, 47-56)
,,Si pe cand vorbea inca, iata a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, si impreuna cu el multime multa, cu sabii si cu ciomege, de la arhierei si de la batranii poporului.
Iar vanzatorul le-a dat semn, zicand: Pe care-L voi saruta, Acela este! Puneti mana pe El.
Si indata, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucura-Te, Invatatorule! Si L-a sarutat.
Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit?
Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins.”(MATEI 26,47-50)
În Joia Mare, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Potrivit tradiţiei creştine, începând cu Joia Mare şi până la Rusalii, Iadul şi Raiul sunt deschise, iar sufletele celor adormiţi circulă libere.
În Joia Mare, majoritatea gospodinelor de pretutindeni pregătesc preparatele tradiţionale pascale, precum cozonac sau pască.
În anumite zone ale ţării, în Joia Mare, se fac focuri pentru cei adormiţi, pentru ca aceştia să se „încălzească”. Lemnele folosite pentru foc nu se taie, ci se rup cu mâna şi nu se lasă deloc jos până acasă.
Tot în Joia Mare se înroşesc şi ouăle de Paşte, ca simbol al fecundităţii. În Bucovina, de pildă, se păstrează încă obiceiul încondeierii ouălor. Acestea sunt golite de conţinut şi apoi ornate cu motive populare şi simboluri geometrice, fitomorfe sau zoomorfe.
Ce nu trebuie să faci în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
Este un mare păcat ca în Joia Mare să nu se aprindă lumânări şi să nu se dea de pomană pentru sufletele morţilor.
În Joia Mare din Săptămâna Patimilor nu este bine să dormi. Se spune că cine adoarme în cursul zilei în această zi va fi leneş un an întreg.
În cazul în care adoarme o femeie în Joia Mare din Săptămâna Patimilor aceasta va deveni Joimăriţa, iar ca pedeapsă, nu va mai putea fi capabilă de lucru întregul an.
Rugăciune în Joia Mare din Săptămâna Patimilor pentru mântuirea celor adormiţi
În Joia Mare, creştinii ortodocşi pot rosti una dintre cele mai puternice rugăciuni pentru mântuirea celor adormiţi.
„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit! Amin!”.