Aproximativ 20 de persoane s-au blocat, miercuri, în galeria Cătălina-Monulești din localitatea Roșia Montană (Alba), solicitând începerea proiectului minier de exploatare a aurului din zonă, în timp ce alte circa 300 de persoane protestează în centrul comunei.
Aproximativ 20 de persoane – angajați ai companiei Roșia Montană Gold Corporation și localnici – au intrat, miercuri, în galeria minieră Cătălina-Monulești, una dintre cele mai cunoscute din zona Roșia Montană, și refuză să iasă la suprafață, cerând începerea proiectului minier.
În paralel, în centrul comunei Roșia Montană, aproximativ 300 de persoane, localnici, dar și angajați ai companiei miniere, protestează, solicitând guvernanților și parlamentarilor să ia o decizie privind începerea proiectului.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Alba, Cosmin Jurcoveț, a declarat că în cadrul protestului de la suprafață nu au avut loc incidente, precizând că acțiunea nu este autorizată.
Prefectul județului Alba, Gheorghe Feneșer, a declarat pentru MEDIAFAX că a fost informat că o parte dintre protestatarii de la Roșia Montană s-au blocat în subteran și că alte persoane ar dori să recurgă la această formă de protest.
Feneșer a spus că va merge de urgență la Roșia Montană pentru a discuta cu protestatarii, susținând că disperarea oamenilor „a ajuns la cote maxime”.
Prefectul a mai afirmat că a cerut autorităților competente să ia toate măsurile pentru siguranța protestatarilor care s-au blocat în subteran.
Marți, aproximativ 500 de persoane, angajați ai companiei Roșia Montană Gold Corporation și localnici din Roșia Montană, au participat la un protest în centrul comunei, cerând începerea proiectului minier, acțiunea nefiind autorizată.
Tot marți, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.
Proiectul de lege a primit aviz negativ și din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din Senat.
Premierul Victor Ponta a declarat, marți, că în situația respingerii proiectului privind Roșia Montană consecința negativă este „ștergerea județului Alba de pe harta economică”, menționând că dorește ca toți parlamentarii PSD să voteze în cunoștință de cauză și nu pe „criterii politice”.
Din 1 septembrie, în centrul Capitalei și în mai multe orașe din țară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roșia Montană.
Duminică seară, peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roșia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marș. Proteste similare au avut loc duminică în mai multe orașe din țară, între care Cluj-Napoca, Brașov, Alba Iulia, Bistrița, Sfântu Gheorghe, Suceava și Iași.
Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opțiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roșia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenția de a iniția o acțiune în instanță.
Protestele au fost declanșate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.
Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roșia Montană propusă de compania roșia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică și de interes public național deosebit”.
Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roșia Montană Gold Corporation deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.
Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
