Mii de satmareni imbracati in straie populare (si nu numai) si purtand Steagul Tricolor au marsaluit duminica, 23 septembrie spre Centrul Nou din municipiu. Participantii la eveniment au pornit din fata Lupoaicei de langa Muzeul Judetean.
Este vorba despre un eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri, organizat de catre Asociatia „Uniti pentru Satu Mare”. Suita de participanti a fost condusa de un grup de calareti. Participantii la mars au inconjurat parcul din Piata Libertatii, apoi au pornit spre Pasajul „Corneliu Coposu” pana in fata scenei amplasata in Piata 25 Octombrie.
La eveniment au participat si reprezentanti ai autoritatilor locale si judetene, printre care prefectul Darius Filip si viceprimarii municipiului Satu Mare Doina Feher, Adrian Albu, primari si oameni de afaceri.
In deschiderea suitei de evenimente Corul Barbatesc din Finteusu Mare a interpretat Imnul de Stat al Romaniei, fiind acompaniat de miile de voci prezente in piata. Desteaptate Romane a rasunat in tot Satmarul.
Sărbătoarea a fost organizată de ,,Uniți pentru Satu Mare”, o asociație apolitică și creștină, având la bază valorile tradiționale ale poporului român, respectul pentru familia tradițională și credința în Dumnezeu. ,,Recent a fost înființată, în temeiul prevederilor Ordonanței Guvernului României nr. 26/2000 privitoare la asociații și fundații, Asociația ,,Uniți pentru Satu Mare”, act de inițiativă civică și de voință comună a unor întreprinzători din mediul de afaceri privat ale municipiului și județului Satu Mare”, a declarat președintele Asociației, avocatul Șuta. Apoi s-a dat startul programului artistic. Sute de satmareni au petrecut cu mic cu mare la cea mai mare sarbatoare din ultimi ani organitata la Satu Mare.
Recitalurile renumiților rapsozi populari Mariana Anghel, Sava Negrean Brudașcu, Dinu Iancu Sălăjanu, Aurel Tămaș, au rasunat in Piata 25 Octombrie dupa care trupete Desperados și Direcția 5 au adunat tineretul pentru a canta alaturi de ei celebrele hituri. Ziua s-a încheiat cu un grandios foc de artificii!
În acest an unic pentru România, îi omagiem pe cei care, acum 100 ani, au reușit să realizeze un vis aparent imposibil: unirea tuturor românilor.
Este un motiv de sărbătoare, dar este și un prilej de gândire pentru fiecare român de azi.
Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. La 1918, România era vlăguită de război și epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de aliații săi. Toate nemulțumirile și dezbinările noastre de astăzi par neînsemnate față de ceea ce au avut de înfruntat înaintașii noștri. Și, totuși, au reușit acolo unde toți cei dinaintea lor dăduseră greș de nenumărate ori.
Au reușit pentru că au acționat împreună.
Vom omagia anul acesta mari figuri naționale: gânditori, oameni politici, militari sau simpli cetățeni. La vremea lor, nu erau mari eroi, ci doar oameni ca noi, cu defecte și calități. Unii ambițiosi sau nerăbdatori, alții pesimiști sau descurajați. La momentul 1918, fiecare însă a reușit să pună totul deoparte – să se pună pesinedeoparte! – în slujba unui țel mai presus de ei: un stat unitar,democratic și o casă mare pentru o mare familie. România Mare urma să devină statul tuturor fiilor săi, indiferent de etnie, religie sau opțiuni ideologice. O unitate în diversitate.
A omagia realizările înaintașilor este frumos, însă nu suficient. Pentru că moștenirea pe care ne-au lăsat-o nu este doar un cadou, ci și o datorie. Aceea de a hrăni și crește, zi de zi, prin faptele modeste ale fiecăruia, avuția comună. A omagia cum se cuvine înaintașii înseamnă înainte de orice a omagia spiritul lor.
La 1918, oamenii politici cei mai diferiți – adversari înverșunați pe viață – au știut să-și dea mâna și să lucreze împreună. Îi separau educația, caracterul și ideologiile, dar aveau în comun un lucru: toți doreau o Românie unită și democratică, un acasăîn care fiecare să se poată dezvolta liber.
A fi uniți nu înseamnă a fi toți la fel,ci a defini și păstra un sanctuar sufletesc comun. O zonă care nu suferă negociere sau conflict: România. Asemenea unui arbore, fiecare ramură crește altfel, dar fiecare contribuie la soliditatea trunchiului comun. Indiferent de tot ce ne desparte, suntem români.
Români în primul rând, nu doar în ultimă instanță.
România mare a cuprins între hotarele sale multe minorități naționale sau religioase. De la bun început, toți trebuiau să se poată dezvolta în siguranță și egalitate, sub un singur steag. Diferențele acestea nu sunt o sursă de vulnerabilitate, ci sunt ceea ce ne îmbogățește.
Aşadar, trebuie să învățăm din exemplul marilor înaintaşi de la 1918 și să nu lăsăm ca ceea ce ne desparte să ne dezbine. Dacă reușim să ne privim față în față și să găsim, dincolo de opțiunile fiecăruia, cele câteva lucruri sacre care cad în custodia noastră comună, atunci vom putea să ne privim în ochi și bunicii pe care-i omagiem, dar și nepoții care așteaptă de la noi o Românie stabilă și demnă pentru cel puțin încă 100 de ani.
