Pe lângă proiectele de natură economică sau de urbanism dezbătute de consilieri în cadrul recent încheiatei ședințe ordinare a CL,au existat pe ordinea de zi și probleme de natură culturală și spirituală a comunității locale.
Una dintre acestea a fost legată de preluarea în fondul de carte al orasului a albumului ,, GHEZA VIDA – CENTENAR 1913 – 2013,, , realizat după sărbătorirea și la Carei a Centenarului nasterii sculptorului maramureșean de talie europeană,Gheza Vida,părintele Monumentului Ostașului Român.
Conform referatului Direcției de Cultură,proiectul inițiat de grupul de consilieri PNL prevede alocarea sumei de 12.000lei pentru achiziționarea a 150 de exemplare din care 50 de exemplare pentru Biblioteca Municipiului Carei, 50 exemplare pentru protocol și 50 exemplare pentru comercializare.
Dacă la propunerea din ianuarie a primarului Kovacs pentru achiziționarea a 300 de exemplare( în sumă de 40.500 lei) din cartea în 2 volume despre istoria familiei Karolyi nu a avut nici măcar o curiozitate legată de conținut sau de destinația exemplarelor propuse a se cumpăra,de această dată, tânărul consilier Marius Ciucoș și-a exprimat nedumerirea( prin două intervenții) în ce privește cele 50 de exemplare destinate protocolului.
Reacția acestuia e cu atât mai puțin de înțeles cu cât vine dintr-un domeniu privat,unde protocolul este bine definit,la fel ca în administrația locală.
Albumul ,, GHEZA VIDA – CENTENAR 1913 – 2013,, a fost lansat în luna iunie la Academia Română din București,avându-l ca editor pe acad.Marius Porumb,cel care a oferit suportul logistic al evenimentelor de la Carei.
Lucrarea are dedicate numeroase pagini monumentului de for public de la Carei,personalitățile prezente la lansarea de la Academie amintind despre manifestările de înaltă ținută de la Carei cu ocazia sărbătorii Centenarului artistului,la 1 martie 2013.
Consilierii au aprobat cu unanimitate de voturi achiziționarea acestui volum reprezentativ.
O cu totul altă abordare au avut aleșii locali în privința dicționarului biobibliografic al personalităților careiene,propus spre a intra în bibliotecile din oraș sau spre comercializare.Și de acestă dată,Direcția de Cultură a întocmit un referat pentru alocarea sumei de 3.300lei pentru editarea unui număr de 300 exemplare din volumul,,TEZAUR SPIRITUAL ȘI CULTURAL CAREIAN,, de Nicoleta Latiș,din care 50 de exemplare pentru Biblioteca Municipiului Carei, 50 exemplare pentru protocol, și 200 exemplare pentru comercializare.
În fiecare din comisiile de specialitate întrunite anterior ședinței,proiectul a cules voturi pozitive doar din partea liberalilor,initiatorii proiectului,ceilalți votând împotrivă sau abținându-se.
Deși a solicitat o explicație pentru votul negativ în privința primului dicționar care cuprinde date biobibliografice despre personalități locale,consilierul Bontea nu a primit nici măcar un răspuns,fiecare dintre consilierii în cauză evitând motivațiile.
Dacă din partea unora votul poate fi interpretat ca unul etnic,rămâne un mister votul celor doi tineri consilieri social-democrați,unul ianculeștean și unul careiean,în condițiile în care dicționarul conține nume de personalități remarcabile în domeniile lor,indiferent de culoare politică,etnie sau confesiune.Unii dintre ei apar pentru prima dată menționați deși au fost personalități de renume național și au făcut cinste orașului unde s-au născut sau și-au început studiile sau și-au desfășurat activitatea.
Parte dintre personalitățile prezente în cartea refuzată la tipărire pentru a intra în bibliotecile orașului au fost recompensate cu înalte distincții careiene,unii sunt Cetățeni de Onoare ai orașului,alții au primit titlul Pro Urbe iar alții Diplome de Merit pentru activitatea depusă și toate acestea cu acordul consilierilor care au votat pentru acordarea acestor distincții.
Laureatul primei ediții a Festivalului Internațional George Enescu (1958) a fost careianul Stefan Ruha care a primit in 1997 și titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Carei (1997).
Cărturarul Costa Carei,pe numele său real Dimitrie Coriolan Coltău este primul și singurul personaj marcant careiean care din dragoste pentru locurile copilăriei și tinereții sale a preluat numele orașului.A fost cel mai prolific traducător din lirica poeților maghiari.
Pe cine deranjează până la evitare cele 75 de personalități careiene incluse în carte,adevărate făclii luminoase fără de care ne-am pierde în întuneric după cum spunea Al.I.Cuza?
Volumul ,,TEZAUR SPIRITUAL ȘI CULTURAL CAREIAN,, a fost lansat cu ocazia Zilei Culturii Naționale,la 15 ianuarie,în sala festivă a Colegiului Tehnic Iuliu Maniu, în prezența a sute de careieni.
Lucrarea a apărut cu spriijinul finaciar al președintelui Consiliului Județean Satu Mare și a fost epuizată rapid,careienii stând realmente la coadă pentru a obține câte un exemplar.
La ședința Consiliului Local din data de 14 martie 2014,consilierii locali PSD și UDMR,aleși de careieni,au votat împotriva alocării sumei de 3.300 lei pentru tipărirea a 300 de exemplare din primul dicționar biobibliografic TEZAUR SPIRITUAL ȘI CULTURAL CAREIAN.
Daniela Ciută
