La ședinta extraordinară a Consiliului Local Carei nu au lipsit momentele pline de umor… negru . Primul a fost cel în care la intrarea în sala de ședințe, consilierilor li s-au înmânat 2 proiecte de hotărâre dintre care unul era cel pentru contractarea unui împrumut în valoare de 1.144.824.lei ca valoare a cofinanțării UAT Carei pentru proiectul finanțat din fonduri externe nerambursabile “Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Satu Mare.
Al doilea proiect înmânat consilierilor la intrarea în sala de ședințe a fost cel prin care Fundația grof Karolyi Sandor solicită atribuirea în folosință gratuită a unui spațiu din incinta castelului, în vederea desfășurării activității fundației. Deși ședința era una extraordinară, au fost introduse pe ordinea de zi și probleme obișnuite de urbanism precum și solicitarea pentru un spațiu in Castel.
Solicitarea Fundației este datată din 24 septembrie 2015 și cuprinde mențiunea clară pentru …”atribuirea unui spațiu pentru destinație birou”…., cererea fiind semnată de președintele fundației, Durckheim Francesca Giorgiana, născută Karolyi.
Pe parcursul dezbaterilor la acest punct introdus ad-hoc , primarul Kovacs a dat dovadă de mult umor, chiar dacă de tip negru. Servirea unei istorii a familiei Karolyi, subiective după cum a și recunoscut, a fost mai mult decât penibilă în condițiile în care careienii cunosc realitatea.
…“sunt subiectiv când vorbesc de familia Karolyi pentru ca îi cunosc…cer pe 5 ani un spațiu , nu cred că e o exagerare, nu mă puneți în situația ingrată să nu pot da….ei au fost scoși din România și nu au primit nimic înapoi…au avut destul si nu au primit nimic….vă rog să aprobați că mi-ar fi jenant să nu aprobăm…”
Până și pe pagina oficială a municipiului Carei apare faptul că după moartea lui István Károlyi, din anul 1907, membrii familiei nu mai locuiesc la Carei. Aceasta se datorează faptului că în 1907 a avut loc donarea Castelului către armata maghiară. Apoi, prin Tratatul de la Trianon, bunurile foste austro-ungare aflate dincoace de granița româno-ungară au revenit statului român, care, în calitate de stat successor al fostei Austro – Ungarii, a plătit cota parte din datoriile de război ale acesteia.
Revenind la sala solicitată pentru birou, consilierul Dan Bontea a întrebat unde este localizat acest spațiu.
…“jos, la parter, sunt trei săli în care sunt depozitate tablourile sechestrate de Poliție. La care dintre ele v-ați gândit să o dați fundației?”
A urmat un alt moment umoristic.
…”și dacă cer 2 n-o să dăm ?…sau 3?” a adaugat primarul Kovacs.
Consilierul Ciută a atras atenția asupra faptului că nici măcar nu s-a primit un material în care să fie menționată care anume sală se dorește a fi oferită acestei fundații.
..“nu ați pus în mapă nici un desen, am dat fiecărui solicitant, la început , săli pentru activități. Nimeni nu spune să nu îi dați o sală dar la început ați cerut una iar acum veniți cu 3 …am ajuns să votăm ceva ce nici nu știm unde este…”
Solicitarea a fost votată de toți consilierii , chiar dacă nici la sfârșitul ședinței, după aducerea planului de situație de la Castel, nu s-a reușit identificarea sălii oferite, primarul solicitând ajutorul lui Bogdan Georgescu.
…”să vină Bogdan , că nu știu unde vine sala aceasta…o sală de la etaj, cu grup sanitar…”
