Țară săracă, scumpiri de top. Așa se prezintă România, potrivit ultimelor date Eurostat privind prețurile la energie electrică și gaze naturale. La energie electrică consumată de clienții casnici, România a ajuns chiar în top 3 în UE, după țări precum Olanda și Belgia. Imediat după România se află Germania. La gazele consumate de casnici, ne aflăm tot undeva în varful ierarhiei, pe locul 6, după Olanda, Suedia, Danemarca, Austria și Irlanda, și pe locul 2 la cea mai mare scumpire. Pare că măsurile de plafonare nu fac decât să ridice prețurile nejustificat de mult în România.
Am ajuns în această situație, după niște scumpiri exagerate în prima jumătate a anului 2023 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, capitol la care România a întrecut marea majoritate a țărilor UE.
Cifrele prezentate de Eurostat arată că România, una dintre statele cu cele mai reduse venituri din UE, are printre cele mai mari prețuri la energie și cele mai serioase scumpiri. Și aceasta în ciuda măsurilor de plafonare / compensare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale.
De altfel, apar semne de întrebare legate de eficiența plafonării, în condițiile în care prețurile la energie și gaze pe bursă au scăzut foarte mult în ultimul an. De exemplu, la gaze prețurile au ajuns să fie și cu aproape 90% mai mici față de vârfurile din 2022. Și la energie electrică, prețurile sunt de trei ori mai mici.
Guvernul nu dorește să ia în calcul eliminarea plafonării, chiar dacă există suspiciunea că limitele stabilite prin OUG sunt mai mari decât dacă s-ar forma pe piața liberă. Un motiv ar putea fi avantajele pe care le-ar prezenta pentru buget facturile nejustificat de mari. Prețuri mari înseamnă și profituri pe măsură pentru companiile energetice. Reamintim că statul român este acționar la cele mai mari companii energetice și poate câștiga miliarde de lei doar din dividende.
Eurostat precizează că prețul fără taxe la electricitate și gaze naturale este în scădere, iar țările UE își retrag parțial măsurile de sprijin și subvențiile aplicate până acum. Mai puțin România.
În prima jumătate a anului 2023, prețurile medii ale energiei electrice consumate în gospodăriile UE au înregistrat o creștere, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh. Prețurile medii ale gazelor au crescut, de asemenea, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/ 100 kWh.
La energia electrică, majorări uriașe în moneda națională s-au înregistrat în Lituania (+ 88 %), România (+ 77 %) și Letonia (+ 74 %). Scăderi semnificative în moneda națională au fost înregistrate în Spania (-41 %) și Danemarca (-16 %).
Exprimate în euro, prețurile medii cele mai ridicate au fost în Țările de Jos (47,5 EUR/ 100 kWh), Belgia (43,5 EUR), România (42,0 EUR) și Germania (40,3 EUR). Cele mai scăzute au fost în în Bulgaria (11,4 EUR la 100 kWh), Ungaria (11,6 EUR) și Malta (12,6 EUR).
Prețurile gazelor (în moneda națională) au crescut cel mai mult în Letonia (+ 139 %), România (+ 134 %), Austria (+ 103 %), Țările de Jos (+ 99 %) și Irlanda (+ 73 %). La polul opus se află Estonia, Croația și Italia cu scăderi între -0,6 % și -0,5 %, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat.
