Primarul Kovacs din municipiul Carei , susținut de Direcția județeană de Cultură Satu Mare din subordinea Ministerului Culturii din România, consideră că bustul unui fost suveran al României, regele Ferdinand, nu este demn de a fi amplasat pe raza municipiului Carei, înfara de spațiul din directa apropiere a ansamblului monumental denumit Monumentul Ostașului Român, creație a sculptorului Gheza Vida. Adresa directiei culturale avizează amplasarea bustului în partea dreaptă a Monumentului, lângă zona clădirilor, după discuții cu arhitecții …care la primăria Carei nu există! Partea din față, sugerată de noi în articolul din 30 ianuarie, nici măcar nu este luată în calcul.
Transformarea acceptului primăriei pentru bustul unui fost suveran al României într-un instrument politic la fel ca în cazul capelei mortuare din Ianculești, relevă decadența unei instituții a statului ce ar fi trebuit să se afle în slujba cetățeanului, indiferent de naționalitate sau de opțiuni politice sau religioase.
Dacă în prima parte a anului 2014, la primele solicitări de amplasare a bustului regelui Ferdinand au fost găsite tot felul de motive de către primarul Kovacs pentru a refuza amplasarea lui în parcul central, afirmând chiar că “nu e bine să forțați lucruri…” începând de la sfârșitul lui septembrie, aceasta are un aliat în Direcția Județeană de Cultură, în demersurile sale de a boicota cu orice preț amplasarea bustului în oraș.
Potrivit istoriei locului dar și a istoriei naționale a României, regele Ferdinand a vizitat orașul Careii Mari la data de 25 mai 1919, pe traseul gară-centru- castel.
Cu toate acestea, sau împotriva realităților istorice, primarul Kovacs dorește un cu totul alt amplasament, în acest sens solicitând sprijinul Directiei Județene de Cultură din subordinea Ministerului Culturii din România pentru a refuza orice amplasament de pe acest traseu străbătut de regale Ferdinand și regina Maria.
Primarul care este și președintele UDMR Carei consideră că nici unul din locurile vizitate de acesta nu e potrivit a-l primi post-mortem pe fostul suveran al României.
Ultimul loc identificat ca amplasament pentru bustul regelui Ferdinand, fiind locul unui scurt popas în drumul său spre castel, este părculețul dintre Parchet și o bancă privată, aflat pe Calea 1 Decembrie 1918, locație refuzată de asemenea.
Deși am solicitat încă din noiembrie să se facă publice care sunt perimetrele maghiare, care sunt cele șvăbești sau evreiești din Carei, cele românești fiind comunicate prin adresa 586 din 29.09.2014 de către Directia Judeteană de Cultură, încă nu am primit nici un răspuns pentru ca pe viitor consilierii români să știe unde au voie să amplaseze busturi ale personalităților românești.
Aversiunea sa pentru tot ce este românesc nu este de dată recentă. Dacă bustul regelui Ferdinand vrea să îl lipească de Monumentul Ostașului Român , de bustul lui Ion I.C.Brătianu, aflat în vizită în Careii Mari în anul 1923 , nici nu vrea să audă, proiectul fiind refuzat fără drept de apel.
La fel și singurul dicționar biobibliografic, denumit Tezaur spiritual și cultural careian a fost refuzat a se tipări de către primăria Carei deși suma solicitată a fost de 3.300 lei pentru 300 de exemplare care ar fi putut ajunge în bibliotecile școlare și ca premii la elevii merituoși, favorizând cunoașterea istoriei locului, atât de importantă și pentru Direcția de județeană de Cultură Satu Mare,după cum apare în adresa remisă primăriei.
În demersurile sale de protejare a municipiului Carei de prezența vreunui bust al unei personalități românești, primarul își caută tot felul de aliați ținuți aproape cu tot felul de favoruri , pe care încearcă să îi convingă că nici monumentul funerar dorit a se ridica în memoria românilor expulzați și refugiați după Dictatul de la Viena din 1940 când în Carei a fost instaurată cârmuirea hortystă, nu își are locul în cimitirul Mestereszi sau în curtea vreunei biserici.
În cimitirul central, Mestereszi , pot fi ridicate monumente pentru honvezi sau pentru șvabii deportați dar pentru românii expulzați și refugiați este interzis! Cum a fost interzisă până și curățarea mormintelor eroilor români din cel de-al doilea război mondial.
În baza aceleiași adrese emise de Direcția Județeană de cultură din subordinea Ministerului Culturii din Români, prin care aflăm că există un perimetru statornicit pentru amplasare de busturi românești, se încearcă reconstruirea pieței Avram Iancu pentru a mai scădea din înălțimea la care este amplasat Crăișorul Munților și a înghesui într-un colț vreun monument comemorativ și ce alte busturi “or mai vrea românii din oraș”.
În tot acest timp, la primărie se fac angajări pe baza arborelui genealogic al celor doi edili sau al rapidității și istețimii penei de scris elogii tip ceaușist la adresa finantatorilor , unii dintre angajați semnând doar statul de plată fără a se obosi să se mai și deplaseze la locul de muncă, fapt consemnat de noi constant.
Daniela Ciută
