Președintele Traian Băsescu a anunțat, miercuri, după ședința CSAT, că s-au luat două decizii, una legată de prezența unor aeronave de luptă ale statelor membre NATO pe teritoriul României, precum și a 200 de militari și personal de întreținere, și posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina, în domeniul cibernetic.
– Am avut astăzi o ședință CSAT. S-a discutat despre prezența unor aeronave de luptă ale statelor NATO pe teritoriul României, prin rotație, nu toate deodată. Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO și care, alături de aeronavele românești, să asigure poliția aeriană. Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul țării vor putea staționa și 200 de militari – piloți, mecanici, personal de întreținere, care să asigure funcționarea acestor aeronave ale aliaților din NATO, pentru asigurarea poliției aeriene în spațiul de responsabilitate al Românei.
– A fost adoptată această hotărâre în CSAT, vom comunica la NATO aprobarea noastră.
– Un alt punct a fost legat de posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina in domeniul apărării cibernetice. România este pregătită să își asume unul din cele patru programe ale NATO, în calitate de națiune lider, și programul pe care dorim să ni-l asumăm este legat de apărarea cibernetică a Ucrainei.
– Am observat că foarte multi analiști militari, nemilitari, specialiști în fabricarea pâinii sau în culegerea de roșii au făcut predicții asupra a ceea ce se va întâmpla pentru România la summitul NATO.
– Vreau să știți că România, ca toate statele membre NATO, în abordarea pe care o au, la acest Summit, țin cont de două documente fundamentale. Unul este legat de CFE (..) este vorba de armamentele convenținale în Europa, nivelul pe care fiecare parte și-l asumă. De asemenea, trebuie să ținem cont dacă mai vrem sau nu să mai avem un Parteneriat cu Federația Rusă, adică NATO-Federația Rusă.
nu instaleze baze militare mari la frontiera de est a NATO. Cu asta, cred că am răspuns acelora care proroceau baze militare mari, permanente și așa mai departe. Asta nu înseamnă că România nu are niște obiective. Suntem într-un curs continuu de negoceri, de circa două luni, iar de acest lucru se ocupă trei instituții, Președinția României, prin contactele directe la nivel de șefi de state, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării.
– Nu s-a luat astăzi un mandat pentru că nu era posibil, până la urmă, poziția noastră a trebuit negociată mai bine de două luni. De aceea nu am putut să fac vizita în Turcia, la validarea mandatului președintelui Erdogan. Aveam niște convorbiri telefonice exact în acea perioadă, a trebuit să rămân aici pentru că se discutau obiectivele noastre pentru NATO.
Despre summitul NATO
– Obiectivele noastre, generate în primul rând de evenimentele din Ucraina și de ce a arătat președintele Putin în acțiunea Federației Ruse, acțiune care (…) a ajuns la limite care frizează iraționalul. Atâta timp cât nu respectăm acordurile internaționale, granițele statelor, nu mai putem vorbi de rațional, atunci intervine iraționalul.
– Plecând de la aceste premise, România solicită generic consolidarea flancului estic al Alianței, nu numai a celui nord-estic, ci a întregului flanc estic, de la nord până la sud. Asta înseamnă și introducerea României in sistemele permanente de alertă, de capabiltati de reacție. În acest sens, dincolo de realizarea capabilităților pentru consolidarea întregului flanc estic, sunt modalități diverse de a se atinge aceste obiective. Poate voi vorbi mai pe larg după summit.
– În același timp, solicităm creșterea nivelului de interoperabilitate a forțelor armate ale României cu alte forțe armate ale statelor membre NATO. Aici mă refer la forțele terestre, la forțele aeriene și la cele navale, cu un acces deosebit pe creșterea nivelului de interoperabilitate a forțelor navale ale României cu forțele navale alte altor state membre NATO, având în vedere forța deosebită pe care o are flota navală a Federației Ruse în Marea Neagră. Nu ascundem faptul că prezența acestei flote ne generează îngrijorări
– Nu suntem dezinteresati, dimpotrivă, suntem interesați ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă, nu la nivel mare, dar aceste structuri trebuie sa existe.
Ucrainei. Un stat care nu recunoaște, își trimite forțe fără însemnele statului sau armatei din care fac parte, acești oameni coordonează ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar și politic a unor țări sau a unor spații dintr-o țară, dar asta nu justifică aplicarea art 5 (din Tratatul NATO – n.r.). Punctul nostru de vedere este că, într-adevăr, fiecare stat trebuie să facă față la astfel de provocări, trebuie să aibă capacitatea să facă față la astfel de provocări, dar în momentul în care asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, care reprezintă un sprijin direct sau indirect pentru cei care au apărut ca omuleți verzi în estul Ucrainei sau în Crimeea, atunci intervenția NATO împotriva forțelor care se află la frontiera unui stat NATO este obligatorie.
– Un stat mai mic nu poate face față unui război puternic generat de omuleți verzi, să spunem, și presiuni cu armate ostentativ masate la graniță, și care direct sau indirect constituie un sprijin major pentru insurgență.
– Sperăm într-o definire și întelegere a aplicarii articolului 5 într-o astfel de situație. E un nou tip de război care e de succes în statele slabe, unde corupția afecteaza fibra functionării instituțiilor, care își neglijează forțele armate și de securitate. În statele puternice nu vor reuși niciodată.
– Așteptăm ca acest summit NATO să consemneze progresele și să confirme dezvoltarea în continuare a sistemului de apărare antirachetă al NATO. Deocamdată, suntem la stadiul la care sistemul este în baza unei înțelegeri bilaterale, România-SUA. Radarul e in Turcia. Am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului de instalare a scutului antirachetă pentru protejarea integrală a Europei.
– Așteptăm de la summit consemnarea importanței strategice a Mării Negre. Este clar că Marea Neagră este înconjurată de un cerc, de un brâu de conflicte înghețate care, toate, pot fi acționate pe rând sau toate odată de la un singur buton, și anume de la Moscova. Deci acest lucru generează, în opinia noastră, obligația statelor membre NATO de a lua notă de importanța Mării Negre. Dacă vă aduceți aminte, cu eforturi foarte mari noi am reușit să introducem acest concept cu ocazia Summit-ului de la București din 2008. Dar am vrea ca el să fie reconfirmat și materializat prin reafirmarea acestui lucru în documentele Summit-ului NATO.
– Am dori ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor inițiativei de consolidare a capacităților de apărare. Nu înseamnă ca Moldova intră in NATO, dar, împreună cu Armata Republicii Moldova, state membre NATO pot face exerciții comune de apărare, exerciții de intervenție în caz de calamități, de cutremure, de inundații de mari proporții sau exerciții militare pentru creșterea capacității de apărare a Republicii Moldova.
– Sigur, noi ne dorim să fie introdusă. Dacă vor accepta la un moment dat autoritățile din Republica Moldova ca astfel de exerciții să se desfășoare, va fi foarte bine.
Despre relațiile cu Rusia
– Am vrea o clară definire a relațiilor viitoare dintre NATO și Rusia. Există un document fondator din 1997, când nimeni nu mai credea că Rusia ar putea să aiba actiuni ca cele din Ucraina, și va trebui să dezbatem care mai e valoarea acestui document și dacă principiile lui rămân valabile și in continuare.
– SUA vor atenționa din nou asupra obligației de a aloca 2 la sută din PIB pentru apărare, astfel încât Europa saă micșoreze decalajul uriaș față de SUA.
– Aud frecvent afirmații legate de pericolul agresiunii Rusiei la adresa Ucrainei, și i-aș ruga pe cei care sunt pregătiți să sara în sus când aud cuvantul „agresiune” să consulte concluziile ultimului Consiliu European. Nu reprezintă pentru noi o ameninîare directă sau un lucru la care să ne uitam că ni se poate intâmpla și noua mâine dacă lucrurile se desfașoara în limite rationale, de care eu tin cont când spun că România nu riscă să fie atacata sau destabilizată de omuleți vezi. Aceste afirmatii le fac prin prisma raționalului.
– Daca m-ați fi întrebat acum un an dacă e posibil să se întâmple ce se intampla acum in Ucraina, aș fi spus că rational nu e posibil, dar iată că a functionat iraționalul.
