În prezent, aproximativ 900.000 de oameni din Marea Britanie trăiesc cu demență. Cazurile – care cresc pe măsură ce pacienții îmbătrânesc – nu dau nici un semn de stopare.
Prin urmare, este o idee bună să urmăriți anumite semne care ar putea indica instalarea acestei afecțiuni. De aceea, Alzheimer Scotland a distribuit o listă cu simptome mai puțin cunoscute ale demenței.
În cadrul acestei boli, pierderea memoriei și demența nu sunt unul și același lucru
Demenţa este boala care face ravagii printre oameni
În contextul studiului, „Oamenii presupun adesea că pierderea memoriei și demența sunt unul și același lucru, dar există și alte simptome și semne pe care trebuie să le urmăriți. Fiecare persoană cu demență este diferită. Modul în care afectează boala depinde de zonele creierului cel mai afectate”, au dezvăluit ei.
Un astfel de semn implică modul în care o persoană merge
În plus, „Demența poate cauza probleme cu modul în care ne mișcăm”, au spus aceștia.
În timp, „Alunecările, împiedicările și căderile ar putea deveni mai frecvente”, au adăugat ei. ”S-ar putea să începi să observi că o persoană se împotmolește, se clatină, în loc să-și ridice picioarele atunci când merge”, susțin ei.
Acest proces poate face mai dificilă urcarea și coborârea scărilor.
Alte semne timpurii mai puțin cunoscute
În plus, mai sunt şi alte semne timpurii mai puțin cunoscute ale demenței pe care le-a împărtășit Alzheimer Scotland:
Problemele de memorie pot lua diferite forme, inclusiv:
-Te lupți cu cronometrarea sau nu poți ști cât arată un ceas analogic
-Modificări de personalitate sau de dispoziție, în special cele dramatice
-Pierderea vederii
-Probleme senzoriale, cum ar fi lupta cu percepțiile de profunzime, zgomote puternice sau modificări ale simțului gustului sau mirosului
-Halucinații.
Deși nu este o parte normală a îmbătrânirii, demența este mai frecventă la adulții de peste 65 de ani și la persoanele de peste 85 de ani.
Cauzele demenței
Demența este cauzată de o combinație de factori care contribuie la moartea celulelor creierului. Deteriorarea, moartea și deteriorarea celulelor creierului afectează capacitatea acestui organ de a funcționa corect.
Deoarece celulele creierului nu pot comunica corect între ele, oamenii pot avea probleme cu comportamentul și gândirea. Diferite regiuni ale creierului, cum ar fi cele care joacă un rol în memorie, mișcare și judecată, pot fi afectate.
Factorii stilului de viață, inclusiv exercițiile regulate, o alimentație sănătoasă și evitarea fumatului au fost asociate cu un risc redus de demență. Aceste comportamente îmbunătățesc sănătatea vasculară, ceea ce poate afecta sănătatea creierului.
Factorii stilului de viață
Studiile au arătat că hipertensiunea arterială, diabetul și obezitatea sunt asociate cu volume mai mici ale creierului și cu funcția cognitivă afectată. Aceste afecțiuni au un impact negativ asupra sănătății vasculare prin îngustarea arterelor, reducerea fluxului sanguin și crearea inflamației.
Rolul exact pe care îl joacă mediul în dezvoltarea demenței este complicat, deoarece, de obicei, nu este un factor de risc. Într-o analiză extinsă, cercetătorii au examinat rolul mediului. Ei au descoperit o asociere moderată între demență și următoarele:
– Expunerea la toxine din aer precum fumul, monoxidul de carbon și oxidul de azot
– Aluminiul din apa potabilă
– Expunerea la pesticide (deși dovezile au fost neclare)
– Niveluri scăzute de vitamina D
– Expunerea la câmpuri electrice și magnetice
Riscul genetic
Persoanele care au în familie cazuri de demență au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. A avea o rudă de gradul I (părinte, frate sau copil) cu boala Alzheimer crește riscul de a dezvolta maladia cu 10% până la 30%.
În plus, cei care au gena apolipoproteinei E (APOE) au un risc mai mare de a dezvolta demență. Dar a avea antecedente familiale nu înseamnă automat că boala se moștenește.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de demență
Există multe tipuri diferite de demență. Demența vasculară afectează aproximativ 5% până la 10% dintre persoane. Blocarea sau reducerea fluxului sanguin către creier privează creierul de oxigen și nutrienți.
În timp, acest lucru poate afecta stocarea și preluarea informațiilor, precum și memoria și gândirea. Demența vasculară apare după un accident vascular cerebral.
Factorii de risc pentru demența vasculară sunt precum cei care pot crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.
Demența frontotemporală este un tip neobișnuit de demență care afectează în principal fața și laturile creierului (lobi frontali și temporari) și provoacă probleme cu comportamentul și limbajul.
Simptomele încep de obicei treptat și progresează lent.
Demența cu corpi Lewy, cunoscută și sub denumirea de boală difuză cu corpi Lewy, este un tip obișnuit de demență, cu o incidență de 112 cazuri la 100.000 persoane/an (conform unui studiu efectuat în Franța).
