Managerii instituțiilor de cultură din țară respectiv, din Satu Mare încasează începând cu anul 2018 salarii mai mici față de anul 2017, la fel au scăderi și muzeografii și angajații caselor de cultură și centrelor culturale.
Nici la Teatru situația nu este la roz, jumătate din angajați primesc cu până la 1.000 de lei mai puțin pe lună, iar la Biblioteca județeană scăderile salariale îi afectează pe cei cu cea mai mare vechime și experiență. Scăderile salariale sunt efecte ale trecerii contribuțiilor în sarcina salariaților și tăierea unor sporuri.
Salariile au scăzut cu procente cuprinse între 14% și 50% față de cele plătite în decembrie 2017. În bani scăderea înseamnă una de până la 2.000 de lei, lunar. E o situație ingrată.
Legislația fiscală care a dus la situația în care oamenilor din cultură li se reduc salariile, într-un context social în care tuturor celorlalte categorii profesionale veniturile le sunt crescute. Este vorba de faptul că angajaților din instituțiile culturale, mărirea de salarii aplicată în domeniul bugetar din luna iulie a anului trecut a fost amânată pentru începutul acestui an.
”Pentru personalul aflat la Anexa Cultură din Legea – cadru nr. 153/2017 s-a avut în vedere, ca excepție, modificarea salariilor începând cu 1 ianuarie 2018, și nu 1 iulie 2017. La acel moment se anunțase o creștere cu 25%, fără a fi prevăzută o modificare în ceea ce privește transferarea cotelor contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Ulterior, prin emiterea OUG 90 din 6 decembrie 2017, această creștere a fost anulată prin transferarea contribuțiilor și nu se va mai simți în conturile angajaților, având în vedere că sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale, datorate de personalul plătit din fonduri publice sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018. Așadar brutul anumitor categorii de personal crește cu 25%, dar în loc de 10,5% cât se reținea până acum de la angajat pentru fondul de pensie și 5,5% pentru contribuția la fondul de sănătate, de la 1 ianuarie se reține 35% pentru cele două contribuții”, este explicația fiscală a acestei situații.
Se anuță procese în instanță
Angajații spun că se gândesc la procese. Instituțiile locale (Consiliul județean sau Consiliul local) nu au competențe în zona care a determinat scăderile salariale din instituțiile culturale, prin urmare doar Guvernul poate fi obligat să îndrepte ceea ce a stricat printr-un act normativ. ”Doar Guvernul României poate îndrepta această situație modificând grilele de salarizare pentru angajații din domeniul culturii. Nu pentru a primi bani în plus, ci pentru a nu pierde. Nu e normal, ca noi, cei care am început să producem să fim sancționați. De cultură nu s-a ocupat nimeni, acesta este adevărul. De la funcționarul din Ministerul Culturii, la ministru, nu s-a ocupat nimeni să facă lobby și să arate importanța culturii”, spune un angajat al unei instituții de cultură din Satu Mare.
Specialiștii de la nivel național sunt plătiți la nivel de cămin cultural
Puținii specialiști care mai există prin țară în domeniul culturii și a păstrării tradițiilor populare par să fi fost săriți din nou din schemă la „mărirea” salarială promisă de guvernanți. Deși ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, vorbește peste tot numai de salarii și pensii mari, pentru specialiștii de la Centrele Județene pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale din toată țara, e tot mai evident că lefurile lor vor fi în continuare aceleași, adică unele mici, ba mai mult chiar au scăzut cu mai multe procente.
„Revoluția fiscală” gândită de guvernanți i-a adus angajații din instituții cu venituri care nu ajung nici măcar la salariul minim pe economie
Un specialist cu studii superioare, un etnolog sau sociolog, e retribuit cu circa 1.500 de lei. Noua lege a salarizării a reușit să minimalizeze contribuția esențială a acestor Centre Județene. Ele sunt cuprinse la un paragraf intitulat «case de cultură și cămine culturale și alte instituții publice de cultură». Specialiștii de la nivel național sunt plătiți la nivel de cămin cultural, cu aproape minimul pe economie.
Este, într-un fel, un soi de anihilare a meritelor unor instituții. Aici intră și școlile populare de artă. E vorba de două instituții care au ca obiect identitatea națională a României.
Centrele Județene pentru Conservarea Culturii Tradiționale se remarcă în fiecare an prin diverse activități menite să valorifice tradițiile populare și să îi susțină pe oamenii de artă în diverse acțiuni, acțiuni cu care politicienii obișnuiesc să se laude fără să mai țină seama și de lefurile pe care le primesc cei care le organizează.
